Deputații neafiliați Dumitru Coarnă, Francisc Tobă și Nicolae Giugea s-au abținut de la votul din Camera Deputaților privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO.
Adoptat cu 227 de voturi, proiectul a fost singurul pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare de miercuri și urmează să fie trimis la Senat, care este cameră decizională, apoi președintelui Klaus Iohannis spre promulgare.
Contactați de Europa Liberă pentru un punct de vedere, Dumitru Coarnă (ex-PSD) și Nicolae Giugea (ex-PNL) nu au răspuns până acum la telefon și nici întrebărilor trimise.
Deputatul Francisc Tobă, ales pe listele AUR și în prezent fără adeziune politică, a răspuns că „votul nu este imperativ”.
„Deci eu pot să votez cum vrea conștiința mea. Mi s-a părut ciudat ca ieri să aflu că azi am ședință extraordinară pe un document care n-avea nicio urgență, el pe 5 iulie a fost semnat la Bruxelles”, a mai spus deputatul, menționând că prezența scăzută din sală a pus Parlamentul „într-o situație de scădere a respectului pentru instituție”.
Francisc Tobă a mai spus că „intrarea celor două state care au graniță comună cu Federația Rusă nu face decât să irite și mai mult situația de geopolitică actuală” și, făcând referire la NATO, a mai susținut că „umbrela de securitate nu mai aduce prosperitate”.
„Aducerea celor două țări care au graniță comună cu Rusia, deci ajungem ca NATO să nu respecte promisiunile făcute după 1990 când a promis că nu se va extinde nici 5 inci”, a completat fostul deputat AUR, deși NATO nu a semnat cu vreo țară un tratat privind ne-extinderea Alianței.
La o primă vedere, votul lui Francisc Tobă poate părea surprinzător dat fiind că în CV-ul depus la Parlament a scris că a fost consilier diplomatic la Reprezentanţa permanentă a României la OSCE, între 1996 - 1997, cu privire la „activitatea diplomatică preaderare la NATO”.
Întrebat despre acest aspect, deputatul a răspuns că „nu m-am ocupat deloc de problema preaderării, am fost consilier diplomatic la misiunea permanentă”.
Prezenți la Ambasada Rusiei
Francisc Tobă a fost revocat în luna aprilie din Comisia de apărare a Camerei Deputaților după vizita făcută la Ambasada Rusiei alături de Diana Șoșoacă, scria G4Media.
Alături de cei doi parlamentari au fost prezenți și Mihai Lasca (ex-AUR) și Dumitru Coarnă, exclus din PSD tocmai din cauza acestei vizite.
Întrebat dacă votul său de abținere are legătură cu această vizită, Tobă a răspuns că „vizita la ambasadă a fost dovadă că eu, care sunt militar de carieră, trebuie să mă gândesc în primul rând la pace. (...) Ne-am dus în cunoștință de cauză, să-i invităm să facem pacea de la București”.
În plus, Francisc Tobă a fost vehiculat ca fiind cel de-al treilea parlamentar care ar fi votat împotriva Declarației prin care au fost marcați 25 de ani de la încheiere Parteneriatului Strategic cu SUA.
Cu privire aceasta, Tobă spune că „nu s-a votat așa ceva, cum poți să votezi o aniversare? Eu nu-mi aduc aminte să fi votat un eveniment aniversar. Am vrut să iau cuvântul și să spun că cei 25 de ani nu sunt motiv de mândrie”.
Turcia, lăudată în Parlament
Reprezentanta Guvernului, inițiatorul legii, a spus că aderarea celor două țări poziționate strategic va determina „consolidarea sistemului de apărare aliat, inclusiv din perspectiva posturii NATO pe Flancul Estic”.
„Ratificarea rapidă a aderării de către România va permite un semnal puternic privind susținerea noastră practică privind consolidarea Alianței”, a completat ea.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a afirmat că votul Parlamentului „nu este doar un gest politic și diplomatic”, ci „reprezintă un răspuns ferm pentru Federația Rusă”, fiind „o dovadă că solidaritatea europeană rămâne una dintre principalele arme cu care putem răspunde acestei agresiuni absurde, nedrepte și profund ilegale”.
Deputatul PNL Florin Alexe a declarat că „România este un susținător activ al politicii de extindere a NATO, pentru că înțelegem din proprie experiență că noii membri nu sunt doar beneficiari ai umbrelei de reziliență și securitate, ci devin la rândul lor furnizori de stabilitate, atât pentru țările partenere, cât și pentru cele vecine”.
Deputatul USR Bogdan Rodeanu a spus că prin întărirea NATO „România face încă un pas de poziționare fermă pentru descurajarea și condamnarea regimului Putin, un regim care a declanșat războiul împotriva Ucrainei”.
Violeta Alexandru, din partea grupului deputaților neafiliați, a atras atenția că din punct de vedere procedural ar fi trebuit să fie două proiecte, pentru fiecare țară în parte: „Nu am fi votat diferit la unul față de celălalt”.
Ödön Szabó, deputat UDMR, a insistat că „solidaritatea nu trebuie să fie doar în teorie, trebuie să dăm un răspuns ferm acțiunilor Rusiei, care trebuie să fie condamnate de toate forțele politice din România” și că „trebuie să demonstrăm că UE este, în această perioadă, solidară și încearcă să realizeze împreună o pază sigură pentru viitorul Europei, în care asemenea agresiuni să nu se mai poată repete cu nicio altă țară”.
George Simion, președintele AUR, a afirmat că aderarea celor două țări la NATO este „binevenită”, dar a susținut că „Finlanda este unul dintre cei mai duri critici ai României și cel mai puternic contestatar al aderării României la Schengen”.
El a ținut să aprecieze obiecțiile ridicate de Turcia, care a așteptat până în ultimul moment pentru a fi de acord cu invitarea Finlandei și Suediei să adere la NATO, afirmând că „liderii puternici luptă pentru națiunile lor”, criticând astfel președintele, premierul și pe ministrul de Externe de la București.
Turcia a fost singura țară care a condiționat aderarea Finlandei și Suediei la NATO, iar Recep Tayyip Erdoğan a amenințat luni, încă o dată, că va „îngheța” candidaturile dacă cele două țări nu respectă condiţiile pe care le-a impus.
Finlanda și Suedia au solicitat să devină membre ale Alianței, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, dar s-au lovit de opoziția Turciei, care a acuzat țările nordice că sprijină grupuri care se opun lui Erdoğan și pe care Ankara le consideră teroriste.
Cele trei țări au semnat un acord la summitul NATO de luna trecută de la Madrid pentru a ridica veto-ul Ankarei în schimbul unor promisiuni privind combaterea terorismului și exporturile de arme. Turcia a declarat că va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acordului.
Cazuri singulare
După invitația oficială de la finalul lunii iunie, la Summitul NATO de la Madrid, parlamentele celor 30 de țări membre NATO trebuie să ratifice decizia de aderare a Finlandei și Suediei.
Acest proces a fost declanșat deja în majoritatea parlamentelor, existând - ca și în cazul României - voturi care au ieșit în evidență. Până acum 14 dintre cele 30 au ratificat aderarea Suediei și Finlandei.
De exemplu, în Statele Unite, în ciuda unui vot covârșitor a 394 de reprezentanți din partea Democraților și Republicanilor, au existat totuși 18 republicani care au votat luni împotriva rezoluției, potrivit The Hill.
Săptămâna trecută, parlamentul din Bulgaria a ratificat decizia de aderare a țărilor nordice la Alianță. Legea a fost a fost susținută de toate partidele parlamentare, cu excepția partidului naționalist pro-rus Vazrazhdane (Renașterea).
De asemenea, un deputat de la „Schimbarea continuă” s-a opus deciziei, votul fiind catalogat ca a surpriză, deoarece partidul din care face parte susține extinderea NATO.
În Polonia, la votul privind aderarea Suediei, toți cei 442 de deputați prezenți au votat în favoarea aderării. La votul privind Finlanda, 440 au fost în favoarea aderării, deoarece doi deputați de extremă dreapta s-au opus sau s-au abținut. Unul dintre ei a declarat ulterior că a crezut că votul a fost cu privire la altceva.
În alte țări, precum Lituania, legea a fost adoptată în unanimitate de membrii parlamentului.
