Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, spune că, deși în România nu există manifestări violente antisemite, „nimeni nu poate să garanteze” că antisemitismul nu ar putea deveni unul „manifest”.
Florian a spus marți, la comemorarea pogromului de la București, din 21-23 ianuarie 1941, că "în România există un antisemitism potenţial, care se manifestă în special la nivelul comunicării, al mesajelor din ură şi că există un segment din populaţie care îmbrăţişează un asemenea mesaj".
Institutul pe care-l conduce Florian a realizat un sondaj care arată că doar 36% dintre români recunosc existenţa Holocaustului pe teritoriul ţării noastre iar în ceea ce privește responsabilitatea producerii sale, ”cetăţenii României arată cu degetul spre Hitler şi Germania nazistă".
"Este loc de mult mai mult, pentru a face politici educaţionale, pentru a educa atât tânăra generaţie (....), dar şi funcţionarii publici din România. Instituţiile publice, administraţia locală, instituţiile de prevenţie, parchetul poliţia nu răspund de o manieră adecvată atunci când trebuie să aplice legislaţia privind negarea Holocaustului, antisemitismul din România sau cultul criminalilor de război. Ne trebuie o generaţie de funcţionari publici care să îşi asume istoria", a declarat marți, directorul „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, citat de Agerpres.
Evenimentul, ce a avut loc la Sinagoga Mare din Bucureşti, a reunit supravieţuitori ai Holocaustului, lideri ai comunităţii evreieşti din România şi ambasadori.
A fost prezentată şi o hartă cu drumul evreilor deportaţi şi morţii din fiecare localitate. Totodată, au fost expuse şi fotografii cu documentele ce erau, oficial, ordine de deportare ce menţionau explicit "rezolvarea problemei evreieşti în România" sau acte ce afirmau că deportaţii trenuri ar fi murit din cauze naturale.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a afirmat că viitorul muzeu al Holocaustului „va avea un impact puternic asupra generaţiilor viitoare şi le va da instrumentele potrivite pentru a înţelege trecutul". Diplomatul a spus că „o să ajutăm România să devină un lider european şi global în arte, ştiinţe şi industrie şi să îşi reitereze rolul de lider în ceea ce priveşte libertatea religioasă şi drepturile omului. Nu putem să ne întoarcem, trebuie să mergem înainte".
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a pledat pentru tratarea memoriei „acestui eveniment cu cel mai mare respect”.
Adjunctul şefului de misiune de la Ambasada Israelului la Bucureşti, Tania Berg-Rafaeli, a vorbit de responsabilitatea fiecăruia în combaterea intoleranţei.
„Nepăsarea şi ignoranţa au rămas factorii care au permis xenofobiei, intoleranţei şi antisemitismului să existe şi astăzi în societatea noastră, de aceea fiecare dintre noi are datoria de a acţiona împotriva oricărei forme de discriminare rasială, religioasă, etnică, de a construi o societate bazată pe toleranţă, respect şi grija faţă de semeni, pentru că nepăsarea ne condamnă la întuneric şi suferinţă", a spus diplomatul.
