Efectele economice generate de pandemia de coronavirus nu vor avea un impact asupra sectorului bugetar unde nu vor fi tăieri de pensii sau salarii sau alte măsuri de austeritate precum la criza financiară din 2010, spune ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
„Lucrurile în sectorul bugetar nu vor merge în direcţia aceasta. Eu vă spun de acum că nu va fi vorba de austeritate în sectorul bugetar, aşa cum a fost ea definită în 2010. Nici nu se pune problema de tăieri de salarii sau astfel de decizii. Vă spun din capul locului că nu se va ajunge la aşa ceva (...)Repet nu va fi nicio discuţie despre tăieri de salarii sau pensii. Acestea trebuie scoase din spaţiul public", a spus Florin Cîţu, la Digi 24, citat de Agerpres.
În schimb, ministrul a vorbit despre continuarea reorganizării aparatului administrativ.
„În acest moment există reorganizări în mai multe ministere. În paralel am profitat de această situaţie şi am accelerat informatizarea aparatului administrativ. Sunt lucruri pe care le-am promis de la venirea la guvernare”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Ministrul de Finanţe spune că informatizarea unor instituţii va duce la o altă configurare a aparatului administrativ, în timp, el dând exemplul ANAF.
„Informatizarea ANAF va aduce la buget cel puţin două puncte procentuale din PIB. De aceea trebuie făcută. Bineînţeles că informatizarea va duce la o altă configurare a aparatului administrativ. Dra repet, nu va fi nicio discuţie despre tăieri de salarii şi aşa mai departe. Mai mult, anul acesta au crescut salariile sectorului bugetar, le-am plătit întotdeuna la timp, chiar de criză economică. Deci în ceea ce priveşte salariile, pensiile, nu există aşa ceva, astfel de discuţii ar trebui să iasă din spaţiul public”, a mai declarat Cîţu.
Ministrul Finanțelor a menționate datele prezentate vineri de INS privind creșterea economică drept semnalul că o recesiune tehnică este foarte probabil să fie evitată.
„A crescut foarte mult probabilitatea ca în acest an să nu avem recesiune tehnică. Recesiunea tehnică este definită ca două trimestre consecutive de contracţie economică. Faptul că avem în primul trimestru această creştere economică reduce foarte mult şansele unei recesiuni tehnice. Este un lucru important pentru că România se finanţează de pe pieţele internaţionale, de pe pieţele interne şi avem nevoie de credibilitate", a spus Cîțu.
În ceea ce priveşte evoluţia economică din trimestrul doi, ministrul a spus că luna aprilie a fost o lună totală de stare de urgenţă şi va avea un impact asupra PIB, dar începând din a doua parte a lunii mai şi în luna iunie sunt şanse ca ceea ce s-a pierdut în aprilie să fie recuperat.
„Avem toate şansele să continuăm în partea a doua a lunii mai şi iunie să recuperăm ce s-a pierdut în aprilie. Depinde foarte mult de noi, de politica fiscală, să continuăm o politică fiscală relaxată şi în acelaşi timp tandemul politică fiscală - politică monetară să fie la fel. Relaxarea politicii monetare a ajutat foarte mult. Cred în continuare că şi politica monetară va contribui prin relaxare în continuare a condiţiilor, există loc poate şi la RMO (rezerve minime obligatorii, n.r.) dar şi la dobânzi, o relaxare care alături de relaxarea politicii fiscale este combinaţia perfectă. Este lecţia crizei din 2008 pe care am învăţat-o, să injectăm lichiditate în sistem atunci când este nevoie. Toate companiile au nevoie de lichiditate. Acest lucru se face prin tot felul de instrumente. Avem IMM Invest, urmează şi fratele mai mare al lui IMM Invest, prin Eximbank, pentru companii mari şi vor urma şi alte produse", a mai spun Florin Cîţu.
Cu un procent de 2,7%, România a înregistrat cea mai creștere economică din Uniunea Europeană, în perioada ianuarie - martie 2017, conform unei estimări preliminară publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar faţă de trimestrul anterior creşterea este de 0,3%, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.
În plus, în primele trei luni ale acestui an, PIB a avut un avans de 2,7% comparativ cu perioada similară din 2019.
Cu toate acestea, INS preciează că estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă.
„Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a afecta, cât mai puţin posibil, calitatea indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", se arată în comunicatul INS.
Cel mai recent raport al Băncii Europene de Recontrucție și Dezvoltare (BERD) arată că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în noiembrie 2019, arată cel mai recent raport publicat miercuri de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Pentru 2021, BERD se aşteaptă o revenire economică care va duce la o expansiune de 4% a PIB-ului României.
Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a previzionat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe 6 mai de Comisia Europeană (CE), pentru 2021, economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.
La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat la jumătatea lunii aprilie de instituţia financiară internaţională.
Dacă în luna octombrie a anului trecut FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.
Noile estimări ale FMI sunt mult mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care, cu o săptămână înainte, prognoza că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă cu trei luni. Banca Mondială mizează şi ea pe o revenire până la 4,4% în 2021.
Citește și:
