Economia României va fi puternic afectată de măsurile resctrictive impuse în contextul pandemiei de coronavirus, arată Comisia Europeană în raportul cu prognoza de primăvară privind stadiul economiei.
Conform documentului, Produsul Intern Brut (PIB) al României se va contracta cu 6% în 2020, fața de o creștere de 3.8% preconizată în februarie, dar economia își va reveni în 2021 când va înregistra o creștere de 4.3%.
După o performanță foarte puternică în 2019, investițiile sunt preconizate să înregistreze o scădere semnificativă în 2020, când mediul de afaceri va reacționa la mediul nesigur prin amânarea sau anularea unor proiecte. Investițiile publice, iar exporturile vor suferi o contracție pe fondul întreruperii lanțului de aprovizionare cu principalii parteneri economici, dar vor reveni în 2021 pe măsuri ce la nivel global activitatea economică crește treptat.
În ceea ce priveşte şomajul, Comisia Europeană se aşteaptă ca acesta să crească de la un minim istoric de 3,9% în 2019 până la 6,5% în 2020, pe măsură ce unele firme se vor închide din cauza crizei COVID-19, însă politicile autorităţilor vor limita numărul de locuri de muncă pierdute.
Salariile nominale sunt preconizate să crească doar moderat în 2020 după mai mulţi ani de creşteri de două cifre. De asemenea, inflaţia este aşteptată să scadă la 2,5% în 2020, în principal ca urmare a scăderii semnificative a preţului petrolului. Inflaţia de bază va scădea şi ea dar va rămâne deasupra nivelului de 3% în 2020 şi 2021, arată raportul Comisiei Europene.
Dincolo însă de incertitudinile care afectează toate ţările, cu privire la evoluţia situaţiei sanitare, a creşterii mondiale şi a comerţului internaţional, „pentru România va fi important cum anume autorităţile vor echilibra nevoia de măsuri de sprijin cu îngrijorările privind traiectoria pe termen mediu a finanţelor publice, care datează dinaintea crizei COVID-19”, subliniază Comisia Europeană.
Potrivit executivului comunitar, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 9,2% din PIB în 2020, de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018.
„Trendul expansionist preexistent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, va fi întărit de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile de vârstă ar urma să crească considerabil”, avertizează Comisia.
Totodată, „deficitul guvernamental ar urma să continue să crească în 2021, până la aproximativ 11,4% din PIB, pe baza ipotezei că nu vor fi modifice politicile actuale, în pofida unei preconizate reveniri a veniturilor din taxe şi a eliminării cheltuielilor care au legătură cu pandemia. Acest lucru se datorează efectelor majorării pensiilor cu 40% în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare a pensiilor programată pentru septembrie 2021 şi a dublării alocaţiilor pentru copii”, arată executivul comunitar.
În sfârşit, conform previziunilor de primăvară ale Comisiei, raportul datorie-PIB va creşte în cazul României de la 35,2% în 2019 până la 46,2% în 2020 pentru ca în 2021 să ajungă la 54,7%.
Evoluția economiei României este similară cu cea la nivel european pe fondul evoluțiilor negative ca urmare a măsurilor ce au trebuit implementate în contextul pandemiei de coronavirus, măsuri restrictive care au dus la închiderea economiilor statelor europene.
Raportul Comisiei Europene preconizează o scădere de 7,75% a economiei zonei euro în 2020, respectiv o creștere de 6,25% în 2021. La nivelul tuturor statelor membre UE contracția este estimată pentru anul în curs la 7,5% cu o revenire pe plus la 6% în 2021. Evoluțiile reprezintă o revizuire în scădere cu circa 9 puncte procentuale raportat la raportul din toamna lui 2019.
Impactul asupra economiei este similar în toate statele membre UE având în vedere că pandemia a lovit tot continentul, dar scăderile economice variază de la 4,25% în Polonia la 9,75% în Grecia. Comisia Europeană subliniază că revenirea economică va depinde nu doar de evoluția pandemiei în fiecare stat, dar și de structura economiei și capacitatea de a răspunde unei politici de stabilitate. Cu toate acestea, având în vedere interdependența dintre economiile statelor membre, dinamica recuperării în fiecare stat membru va afecta forța revenirii economice din celelalte state.
Următoarea prognoză economică va fi publicată de către Comisia Europeană în luna iulie, dar va cuprinde doar creșterea economică și inflația, pentru ca următorul raport complet să fie disponibil în noiembrie.
Citește și:
- Raport de țară al Comisiei Europene. Creșterea economică pusă în pericol de deficitul excesiv și mărirea pensiilor
- Top cele mai afectate domenii. Efecte în lanț
- Câți români lucrează la negru și de ce riscă România și o criză socială
- Presiunea pe buget crește, România caută surse de finanțare
- Ce înseamnă înrăutățirea perspectivei economice dată de Fitch și de ce este important ratingul de țară
