Decizia SUA de a plasa 8.500 de militari în stare de alertă, astfel încât aceștia să fie pregătiți de o eventuală dislocare rapidă în Europa de Est, amplifică tensiunile de la granița cu Ucraina, a avertizat, marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Dmitri Peskov a acuzat Washingtonul că alimentează tensiunile și a reluat discursul potrivit căruia nu forțele militare aduse de Rusia la granița cu Ucraina ar fi problema, ci acțiunile SUA și NATO. Printre acestea – anunțul președintelui Biden că 8.500 de militari americani sunt în stare de alertă, gata să plece în Europa, dacă va fi necesar.
Președintele Biden a anunțat, după discuții cu lideri europeni, că există „unanimitate deplină” cu privire la reacția față de acțiunile Rusiei.
Anterior, Departamentul american al Apărării anunța că, din moment ce informațiile din teren nu arată că Rusia ar avea vreo intenție de a-și diminua acțiunile, SUA au pregătit încă 8.500 de soldați care pot participa la acțiunile NATO din regiune.
„Astfel, îi reasigurăm pe aliații noștri NATO din regiune și îi transmitem lui Vladimir Putin că ne luăm foarte în serios responsabilitatea impusă de statutul nostru de membru NATO”, a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Rusia privește cu îngrijorare maximă acțiunile Statelor Unite”, a replicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Washingtonul încearcă și să mențină unitatea transatlantică în privința reacției la acțiunile Rusiei și să impună ideea unei amenințări credibile cu sancțiuni economice.
În condițiile în care Rusia furnizează aproximativ 40% din gazele naturale folosite în țările Uniunii Europene, Moscova ar putea folosi acest lucru pentru a destabiliza un răspuns unitar.
Membrii UE au abordări și legături total diferite cu Rusia, noul guvern al Germaniei fiind criticat în mod deosebit de Ucraina pentru refuzul de a-i trimite armament defensiv. Germania a ezitat și în privința posibilei sancțiuni cu decuplarea sistemului bancar al Rusiei de la sistemul SWIFT de plăți internaționale.
Totuși, după discuția cu Joe Biden, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Rusia va avea de suferit „consecințe grave” dacă atacă Ucraina și că depinde de Moscova dacă va lua măsuri vizibile de detensionare a situației.
Guvernul francez a anunțat că reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței vor purta, miercuri, discuții la Paris, iar Kremlinul a anunțat că președintele Franței ar urma să discute cu cel al Rusiei până la sfârșitul săptămânii.
Potrivit AFP, care citează o sursă apropiată președintelui Macron, acesta „crede că ar exista loc pentru o detensionare a situației prin intermediul acțiunilor diplomatice”.
NATO nu a decis până la această oră activarea Forței de Răspuns care are 40.000 de militari din diverse țări membre.
Ministrul de Externe al Ucrainei a declarat pentru CNN că nu va face nicio concesie în favoarea Rusiei.
