Linkuri accesibilitate

Lista „marionetelor” Moscovei în Ucraina. De ce a deconspirat Marea Britanie agenții de influență


Lipsa detaliilor credibile despre complot și avântul diplomatic brusc, după o perioadă de dezinteres față de situația din Ucraina, lasă loc speculațiilor că Boris Johnson exploatează o criză internațională volatilă pentru a astupa ecourile scandalului intern în care e implicat.

Nici nu s-au stins bine ecourile întâlnirii Blinken – Lavrov de vineri, de la Geneva, că au apărut noi informații, care să confirme temerile SUA și ale aliaților, că Rusia va încerca orice pentru a câștiga războiul psihologic cu Ucraina, înainte de orice invazie.

De această dată, informațiile vin din Marea Britanie.

Iar dacă slăbirea adversarului nu are loc sub forma unei „invazii semnificative” sau a unei „incursiuni minore”, după distincția făcută de președintele Biden posibilelor forme de atac ale Rusiei asupra vecinului său, sau prin atacuri cibernetice, atunci aceasta se poate face măcar prin agenți de influență pe care Moscova i-ar putea la un moment dat instala la conducerea Ucrainei.

Cel puțin așa au fost identificați aceștia de serviciile secrete britanice, sub forma asumată public a unei declarații a Ministerului de Externe britanic, care a avertizat public că Rusia intenționează să-și instaleze un guvern marionetă la Kiev, condus de oamenii fostului președinte prorus, Viktor Ianukovici.

Adică acel președinte a cărui înlăturare, sub forța străzii, a premers invadării Ucrainei, în martie 2014, și anexării ilegale a Peninsulei Crimeea.

Este vorba de fostul deputat ucrainean, Evgheni Muraiev, 46 de ani.

Lui i se alătură alți patru, cu toții din garda lui Ianukovici, de la nivel de premier, prim-vicepremier și un fost adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare (RNBO).

Rusia a negat acuzațiile. Ministerul rus al Afacerilor Externe a reacționat pe Twitter și a spus că serviciile secrete britanice „vehiculează dezinformarea” și i-a îndemnat pe britanici să „înceteze aceste activități provocatoare” și „să nu mai răspândească prostii”.

Presupusa „marionetă” are interzis în Rusia

Născut în Harkiv, în estul Ucrainei, la granița cu Rusia, în 1976, Muraiev face parte dintr-un grup de politicieni aflați în opoziție cu conducerea pro-occidentală care a preluat puterea după protestele din piața Maidan, din 2014 care au dus la înlăturarea președintelui prorus, Viktor Ianukovici, transmite Reuters.

Și-a început cariera politică la Harkiv, ca aliat al fostului președinte Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia după revolta din piața Maidan.

În 2014-2019, Muraiev a fost parlamentar, iniţial ca reprezentant al Blocului de Opoziţie, partid format din fragmente ale Partidului Regiunilor, al lui Ianukovici. În 2016 şi-a înfiinţat propriul partid, Pentru Viaţă, cu o ideologie similară cu a formațiunii pe care a părăsit-o, pentru ca în 2018 să înființeze alt partid numit Nashi. S-a înscris în 2019 la alegerile prezidențiale, dar și-a retras candidatura înainte de vot.

Evgheni Muraiev, pe vremea când candida la președinție
Evgheni Muraiev, pe vremea când candida la președinție

Muraiev spune că acuzațiile britanicilor, potrivit cărora ar fi omul rușilor sunt lipsite de logică, pentru că are interdicţie în Rusia, informează The Guardian.

Mai mult, spune el într-un interviu acordat pentru The Observer, banii de la firma tatălui său au fost confiscați în Rusia.

Deși spune că țara are nevoie de lideri noi care să pună capăt divizării din cauza opiniilor pro-Rusia sau pro-Vest, până acum a promovat opinii care se aliniază întru totul narativului promovat de Kremlin despre Ucraina.

Despre protestele din piața Maidan spune că nu reprezintă altceva decât o lovitură de stat dată cu mâna Occidentului, iar despre războiul din regiunea Donbass, din estul Ucrainei, că este doar un conflict intern între guvern și rebeli și nicidecum un conflict între Ucraina și separatiștii susținuți de Moscova, așa cum o arată toate dovezile, inclusiv una scăpată, din greșeală, chiar de o instanță rusească.

Asemeni Moscovei, spune despre actualul președinte ucrainean, Volodîmir Zelenski, că este controlat de Occident.

„Zelenski este un ostatic și este șantajat de MI6, CIA, oricine. Mâine îl pot forța să lanseze o ofensivă împotriva Donbass, ceea ce va duce la un război pe scară largă", a spus el.

Pentru a lua în derâdere declarația ministerului britanic de Externe, Muraiev a postat pe rețele sociale o imagine trucată cu el în chip de James Bond.

Reuters remarcă, totuși, că Muraiev nu este nici pe departe la fel de influent ca Viktor Medvedciuk, om de afaceri și parlamentar pro-Moscova care susține că Putin este nașul fiicei sale.

Medvedciuk este plasat în arest la domiciliu într-un caz de trădare.

Muraiev are un canal de televiziune numit Nash, care a început să emită din noiembrie 2018 și este deținut oficial de tatăl său, Volodîmir.

Potrivit unui sondaj al think tank-ului Razumkov Center, făcut în decembrie 2021, Muraiev s-a clasat pe locul șapte, cu un sprijin de 6,3% ca potential candidat la următoarele alegeri prezidențiale din 2024. Un alt sondaj al grupului Rating l-a plasat pe locul cinci.

În 2017 a depus o declarație de avere, cerință obligatorie în calitate de parlamentar, pentru active în numerar de 2 milioane de dolari, 1 milion de euro (1,13 milioane de dolari) și 13 milioane de grivne (460.971 de dolari).

Volodîmir Fesenko, un analist politic ucrainean spune despre Muraiev că este un candidat ciudat.

„Muraiev, cu toată pro-rusitatea sa, nu este o figură foarte apropiată de Kremlin, mai ales în comparație cu Medvedciuk.”

Ce-a declarat Ministerul de Externe britanic

Într-o postare făcută pe pagina sa, Ministerul de Externe britanic dă publicității o declarație privind planul Kremlinului de a instala o conducere prorusă în Ucraina.

„Avem informații care indică faptul că guvernul rus caută să instaleze un lider prorus la Kiev, în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina. Fostul deputat ucrainean Evgheni Muraiev este considerat un potențial candidat”, se spune în textul declarației.

„Avem informații că serviciile ruse de informații mențin legături cu numeroși foști politicieni ucraineni, inclusiv: Serghei Arbuzov - fost prim-viceprim-ministru în 2012-2014 și prim-ministru interimar în 2014; Andrei Kluiev - prim-viceprim-ministru în 2010-2012 și șef de cabinet al fostului președinte Viktor Ianukovici; Volodîmir Sivkovici - fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare (RNBO); Mikola Azarov - prim-ministru între 2010-2014.”

Mai mult, despre „unii dintre aceștia”, Ministerul de Externe spune că „au contact cu ofițeri de informații ruși implicați în prezent în planificarea unui atac asupra Ucrainei.”

Însuși ministrul de Externe britanic, Liz Truss completează declarația oficială a ministerului și cere Rusiei să termine cu „campaniile de agresiune și dezinformare” și să urmeze calea diplomatică, reluând avertismentul aliaților că „orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică masivă cu costuri mari” și reiterând poziția Regatului Unit cu privire la Ucraina.

„Susținem fără echivoc suveranitatea și integritatea sa teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv Crimeea. Ucraina este o țară independentă, suverană”, se spune în finalul declarației.

De ce acum. Câtă credibilitate are scenariul. Cui îi profită scandalul

În timp ce președintele american Joe Biden și o mulțime de lideri europeni au tot avut diverse intervenții despre situația din Ucraina, premierul Boris Johnson a evitat în mare măsură ieșirile publice pe subiect.

Săptămâna trecută, în timp ce discuțiile la nivel înalt pe tema Ucraina au avut loc în toată Europa, atât ministrul Apărării cât și cel de Externe, erau în Australia.

„Este surprinzător faptul că, în această săptămână de tensiuni acute în Europa, premierul pare să fi lipsit din diplomația la nivel înalt ucrainean, iar ministrul de externe a reușit să fie în emisfera greșită”, a declarat pentru The Guardian Peter Ricketts, consilier de securitate națională și fost secretar permanent la Ministerul de Externe.

În Ucraina, Vasile Filipciuc, fost purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, care acum conduce un think-tank, a descris acuzațiile britanice despre un complot drept „ridicole”.

Nici măcar dacă alegerile ar fi trucate prorușii nu ar putea fi instalați la putere, iar posibila lor instalare prin forță ar presupune o luptă foarte lungă și sângeroasă, spune analistul.

„Acest scenariu ar funcționa doar cu o invazie cu drepturi depline care să preia Kievul”, a spus el. „Orașul ar fi decimat, pământul ar fi ars și un milion de oameni ar fugi. Avem 100.000 de oameni în capitală cu arme, care se vor lupta. Poate exista un plan, dar este o prostie.”

Pe de altă parte, proeminentul jurnalist de televiziune Evgheni Kiseliov, care s-a mutat în Ucraina în 2008, spune că figurile principale ale opoziției și care se opun președintelui Ucrainei, Volodîmir Zelenski, nu vor vorbi niciodată cu agențiile de spionaj rusești, oricât de nemulțumiți ar fi fost de actualul guvern de la Kiev.

Cel mult, în buna tradiție de obediență, serviciul de informații rus a spus Kremlinului ceea ce dorea să audă, mai degrabă decât realitatea obiectivă, a adăugat el, referindu-se la presupusul sprijin pe care prorușii „demascați” de Londra ar fi dispuși să-l acorde Moscovei pentru așa-zisa instalare a unei puteri proruse la Kiev.

Declarația Ministerului de Externe pare plauzibilă, dar nu conține informații noi evidente, îi lipsesc detaliile de conectare la realitatea din teren, spun analiștii și experții regionali din Marea Britanie, consultați de The Guardian, având în vedere că Moscova a adunat trupe în apropierea graniței cu Ucraina și nici măcar nu-și ascunde nemulțumirea față de puterea de la Kiev.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a refuzat să răspundă publicației la întrebări mai aplicate despre metodele sau momentul ales de Rusia pentru a schimba conducerea de la Kiev.

Lipsa oricăror detalii credibile și aplicate despre complot și avântul diplomatic brusc al guvernului britanic după o perioadă de letargie pe scena internațională riscă să-l lase pe premierul Boris Johnson expus acuzațiilor că exploatează de fapt o criză internațională volatilă pentru a astupa ecourile scandalului în care este implicat și care-i pun în pericol menținerea la șefia guvernului britanic.

Turbulențe interne

Prim-ministrul britanic se află de săptămâni bune sub presiunea opiniei publice și nu numai din cauza unor presupuse petreceri de vară și adunări de Crăciun desfășurate în Downing Street, când restul țării era sub restricțiile draconice ale carantinei anti-Covid.

Un raport al acestor acuzații urmează să fie lansat săptămâna aceasta și ar putea fi ultima picătură pentru partidul din ce în ce mai revoltat de prestația lui Johnson.

Procentele sale în sondaje sunt în scădere, iar în ultima vreme, pare să existe un sentimente din ce în ce mai accentuat împotriva sa în Partidul Conservator, remarcă CNN.

Două sondaje din ultima săptămână arată nici mai mult, nici mai puțin decât că două treimi dintre alegători doresc ca acesta să demisioneze.

Pe de altă parte, rebeliunea parlamentară este desfășurare.

Un deputat conservator a dezertat săptămâna trecută la Partidul Laburist de opoziție, iar presa britanică scrie despre cereri ale tot mai multor parlamentari care cer plecarea sa de la guvernare.

Prim-ministrul a dat răspunsuri neconvingătoare când a fost întrebat despre numeroasele petreceri pe care le-a dat.

Mai întâi a spus că nu există. Odată ce au apărut dovezi de netăgăduit, el a negat că a știut despre ele.

Când a fost publicată o fotografie cu el la un astfel de eveniment, a susținut că nu și-a dat seama că adunarea a fost o petrecere, susținând că „a crezut implicit că acesta este un eveniment de lucru”.

Johnson a fost chiar nevoit să-și ceară scuze Reginei după ce s-a aflat că una din petreceri a avut loc în Downing Street în noaptea dinaintea înmormântării Prințului Philip.

La acea vreme, din cauza restricțiilor legate de Covid, Regina Elisabeta a II-a a fost obligată să-și plângă singură soțul la Capela Sf. George de la Castelul Windsor.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Facebook Forum

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG