Într-o întâlnire ce a avut loc sâmbătă la reședința de vacanță a președintelui, Camp David, înalți oficiali ai Pentagonului i-au propus președintelui Biden mai multe opțiuni de alocare a activelor militare americane mai aproape de Rusia.
Statele Unite ar putea trimite astfel între 1.000 și 5.000 de soldați americani în țările est-europene, cu opțiunea de a spori acest număr de zece ori dacă situația se deteriorează. Printre țările ce ar urma să găzduiască trupe americane se numără Polonia, Țările Baltice, România și Bulgaria.
Oficialii americani au vorbit sub condiția anonimatului.
Măsura ar reprezenta o schimbare majoră a politicii externe a lui Biden, care până recent s-a arătat reticent față de ajutorul dat Ucrainei în caz de război cu Rusia. Președintele american ar urma să ia o decizie cel mai devreme săptămâna aceasta.
Schimbarea vine în urma discuțiilor eșuate avute cu diplomații ruși. Acestea nu au dus la nicio măsură concretă de detensionare a situației de la granița ruso-ucraineană și cea dintre Ucraina și Belarus unde se află deja trupe rusești.
„Chiar dacă suntem angajați în diplomație, ne axăm foarte mult pe consolidarea apărării și a descurajării adversarului”, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, într-un interviu dat duminică la emisiunea „În fața națiunii”, difuzată de CBS. „Vom continua consolidarea NATO dacă Rusia comite din nou acte de agresiune. Toate aceste opțiuni sunt pe masă”.
Niciuna din propunerile prezentate de înalții oficiali americani în weekend nu au vizat trimiterea de trupe în Ucraina. Biden a punctat, de altfel, că nu dorește să implice America într-un alt conflict după retragerea din Afganistan.
Într-o conferință de presă săptămâna trecută, președintele american l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că orice incursiune militară în Ucraina va duce la trimiterea de mai multe trupe americane în regiune.
Fotogalerie | Noi imagini din satelit arată mobilizarea masivă a Rusiei la granița cu Ucraina
„Vom crește prezența trupelor în Polonia, România, și în alte state dacă (Putin, n.r.) acționează”, a transmis Biden. „Aceste state sunt parte din NATO”.
În ultimele zile, tot mai multe state membre NATO au anunțat că vor trimite trupe și echipament militar în Ucraina pe fondul relațiilor tot mai tensionate cu Rusia:
- Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să mobilizeze patru avioane de luptă F-16 în Lituania;
- Spania trimite nave pentru a se alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria;
- Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România;
- Olanda va trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria începând cu luna aprilie și își mobilizează trupele la sol și o navă de război.
Administrația prezidențială a SUA amenință, de asemenea, că va impune un nou control al exporturilor de semiconductoare cu scopul de a decima industria strategică din Rusia. Printre domeniile cu un potențial enorm de afectare se numără cea a inteligenței artificiale sau a industriei civile aeriane, potrivit experților.
Casa Albă ar putea extinde controlul de exporturi, fapt ce i-ar putea priva pe ruși de accesul la unele smartphone-uri, tablete și console de jocuri video, au spus oficialii citați de Washington Post.
Măsura, cunoscută sub numele de „regula produsului străin direct”, a dus anul trecut la pierderi financiare considerabile pentru Huawei.
Rusia nu produce la momentul de față electronice de consum larg sau cipuri în cantități mari. Potrivit analiștilor, statul rus nu dezvoltă semiconductori de ultimă generație, necesari calcului avansat – o industrie dominată de firmele tehnologice din Taiwan, Coreea de Sud, Statele Unite, Europa și Japonia.
Renunțarea la exportul de cipuri către Rusia ar „afecta invariabil ambițiile tehnologice înalte ale statului rus, fie în inteligență artificială, fie în calculul cuantic”, a declarat Will Hunt, analist la Centrul pentru Securitate și Tehnologie Emergentă al Universității Georgetown.
Alături de controlul de exporturi, Statele Unite pot impune sancțiuni financiare Rusiei. Acestea se vor aplica celor mai mari bănci din Rusia, precum și companiilor aeriene civile, maritime sau de tehnologie emergentă. Experții spun că noile sancțiuni ar duce cel mai probabil la creșterea inflației în Rusia, declanșând o devalorizare a rublei.
