Linkuri accesibilitate

Forumul Judecătorilor acuză Inspecția Judiciară că ascunde cercetarea disciplinară asupra unei judecătoare care a sesizat CJUE


Lucian Netejoru este șeful Inspecției Judiciare, despre care Forumul Judecătorilor spune că ar trebui să demisioneze

Georgeta Ciungan a sesizat Curtea Europeană de Justiție, de la Luxembourg, solicitând să se stabilească dacă decizia CCR prin care au fost considerate ilegale interceptările SRI într-un dosar de corupție este în contradicție cu normele europene.

Judecătoarea Ciungan a sesizat Curtea Europeană de Justiție în luna mai, iar o lună mai târziu Inspecția Judiciară a deschis cercetarea ei disciplinară, care, dacă ar fi aprobată de CSM, ar putea duce chiar la îndepărtarea acesteia din magistratură.

Forumul Judecătorilor acuză Inspecția Judiciară și CSM de „o încercare grosolană” de a ascunde cercetarea judecătoarei, probabil pentru a apărea în fața Curții Europene de Justiție că nu se exercită presiuni asupra judecătoarei.

Forumul Judecătorilor arată că ​„printr-o adresă emisă în data de 21 octombrie 2019 de Inspecția Judiciară, sub semnătura inspectorului-șef jud. Lucian Netejoru, la solicitarea președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, d-na jud. Lia Savonea, se susține că: „pe rolul Inspecției Judiciare nu există lucrări din categoria celor la care se referă solicitarea adresată instituției noastre. Facem precizarea că sesizările având ca obiect săvârșirea abaterii disciplinare anterior menționată au fost clasate”.

Forumul Judecătorilor mai arată că o astfel de informare este falsă, câtă vreme Inspecția Judiciară deschisese, printr-o adresă oficială, cercetarea judecătoarei. În opinia asociației de magistrați, comunicarea de informații false în înscrisuri oficiale ar trebui să conducă la demisia lui Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare.

Mai mult, conform art.321 alin.1 din Codul penal, „(1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani,” consideră membrii Forumului Judecătorilor.

Ce a cerut Georgeta Ciungan de la Curtea Europeană de Justiție

Tânăra judecătoare Georgeta Ciungan a constatat că într-un dosar de corupție de la Universitatea din Oradea, potrivit unei decizii din 2016 a CCR erau scoase din dosar interceptările în baza cărora erau probate faptele. Concret, o conferențiară de la Universitatea din Oradea fusese înregistrată într-o discuție telefonică în care îi spunea soțului ei ce cadouri să le cumpere rectorului și decanei universității, ce servicii să le plătească (renovare casă) pentru ca ea să avanseze la poziția de profesor universitar.

După invocarea de către cei acuzați a deciziei CCR de scoatere din dosar a interceptărilor, judecătoarea Ciungan a făcut o sesizare la Curtea Europeană de Justiție, care se află acum în etapa de studiu a instituției și de la care se așteaptă o decizie.

În sesizarea pe care Georgeta Ciungan a adresat-o Curții de la Luxembourg sunt adresate trei întrebări privitoare la situația în care se află un judecător - să respecte în primul rând normele UE sau deciziile CCR, care contravin, în unele cazuri, principiilor europene. A enumerat mai multe argumente.

  • „Dilemele instanței - a scis judecătoarea Georgeta Ciungan în sesizarea adresată Curții Europene de Justiție - este în legătură cu rolul acesteia în înfăptuirea justiției, în condițiile în care intervențiile CCR determină o aplicare abstractă, directă și obligatorie a dezlegărilor date de aceasta, fără posibilitatea unei abordări aplicate la cazul concret. Potrivit Constituției, CCR ar trebui să aibă rolul de verificare a conformității legilor cu legea fundamentală, și nu rolul interpretării și aplicării legiilor și cu atât mai puțin rolul de a institui norme legale cu aplicare retroactivă cu efectul posibil al destabilizării și lipsirii de previzibilitate a procesului penal”.
  • Judecătoarea a mai arătat că decizia CCR, de scoatere din procese a probelor aduse de SRI se află în contradicție cu Convenția penală privind corupția, ratificată de România în 2002, referitoare la o politică penală comună pentru combaterea corupției. Ea citează și un articol al convenției, 23, care se referă la „măsuri care vizează facilitarea strângerii de probe - fiecare parte adcoptă măsuri legislative și alte măsuri, inclusiv cele care permit utilizarea tehnicilor de investigație speciale conform legislației naționale, care se dovedesc necesare a facilita strângerea de probe...”
  • Sunt citate în sesizare și opiniile separate ale unor judecători constituționali, inclusiv la decizia CCR referitoare la protocoalele secrete între SRI și diferite instituții, care au apreciat că „ compegtența constituțională a instanțelor judecătorești a fost limitată prin intervenția CCR , un organ politico-jurisdicțional care nu est calificat de legea supremă ca fiind autoritate judecătorească și nici autoritate legislativă.”
  • Între întrebările pe care judecătoarea le-a adresat Curții Europene de Justiție se află și acest aspect, care ilustrează problema cu care se confruntă judecătorii - „Dacă efectele deciziilor CCR, pentru situația în care ăși depășește limigtele constituționale de competență pot fi înlăturate de către instanța judecătorească în exercitarea rolului său constituțional și european, de înfăptuire a justiției și de garant al aducerii la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la UE”.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG