Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a dispus punerea sub urmărire penală a fostei conduceri a Spitalului Județean Suceava la izbucnirea focarului de Covid-19: managerul Vasile Rîmbu, directorul medical Mircea Macovei, directorul de îngrijiri, Dorina Chirap și medicul Cătălina Zorescu, coordonator al Compartimentului de Prevenire a Infecțiilor.
Celor patru li s-a comunicat învinuirele ce le sunt aduse. În dosar se fac cercetări pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, neluarea măsurilor de sănătate și securitate în muncă și zădărnicirea combaterii bolilor.
Cu referire la Vasile Rîmbu, procurorii au explicat de ce îl acuză de abuz în serviciu:
„În perioada ianuarie 2020 – 25 martie 2020, suspectul, în calitate de manager al Spitalului Județean de Urgență <Sf. Ioan cel Nou> Suceava, nu a organizat, condus și administrat spitalul astfel încât, pe de o parte, unitatea medicală să poată acorda primul ajutor și asistență medicală de urgență oricărei persoane care se prezintă la spital, iar pe de altă parte, spitalul să fie în permanență pregătit pentru asigurarea asistenței medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale și alte situații de criză, pentru a putea participa cu toate resursele la înlăturarea efectelor pandemiei provocate de SARS-CoV-2, fapta sa având ca rezultate directe blocarea activității de asistență medicală a spitalului, punerea unității medicale în imposibilitatea de a-și îndeplini cele două principale obligații, definitorii pentru orice spital și afectarea decisivă a capacității de răspuns a spitalului la situația de criză reprezentată de pandemia provocată de SARS-CoV-2, aceasta fiind o amenințare reală la adresa vieții și sănătății populației din întregul județ, cauzând în acest mod o vătămare intereselor legitime ale persoanei juridice Spitalul Județean Suceava".
În cazul lui Macovei, acuzațiile privind infracțiunea de abuz în serviciu sunt în mare aceleași:
„Nu a participat, alături de manager, la organizarea asistenței medicale, astfel încât spitalul să fie în permanență pregătit pentru asigurarea asistenței medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale și alte situații de criză, pentru a putea participa cu toate resursele la înlăturarea efectelor pandemiei, fapta sa având ca rezultate directe blocarea activității de asistență medicală a spitalului, punerea unității medicale în imposibilitatea de a-și îndeplini una dintre cele două principale obligații, definitorii pentru orice spital și afectarea decisivă a capacității de răspuns a spitalului la situația de criză reprezentată de pandemia provocată de SARS-CoV-2, aceasta fiind o amenințare reală la adresa vieții și sănătății populației din întregul județ, cauzând în acest mod o vătămare intereselor legitime ale persoanei juridice Spitalul Județean Suceava”.
Alte acuzații sunt legate de infracțiunea de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.
Managerul și directorul medical sunt acuzați că „nu au luat măsuri utile, necesare și eficiente pentru prevenirea și limitarea răspândirii Covid-19 la Spitalul Județean Suceava, respectiv și-au încălcat obligațiile de îndrumare, coordonare și control a activității de prevenire a îmbolnăvirii profesionale a personalului propriu al spitalului, deși răspundeau în mod direct de prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, creând astfel un pericol iminent de îmbolnăvire profesională la nivelul angajaților din cadrul Spitalului Județean Suceava”.
Calitate de suspectă în dosar are și Doina Chirap, „în calitate de director de îngrijiri medicale al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava în acea perioadă. Ea este acuzată că nu a luat măsuri utile, necesare și eficiente pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 la Spitalul Județean Suceava, respectiv și-a încălcat obligațiile legale privind elaborarea de măsuri organizatorice destinate, printre altele, pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale a personalului propriu al spitalului, privind urmărirea implementării acestora, privind cunoașterea și respectarea lor la nivelul unității sanitare, privind controlul respectării acestora, deși răspundea în mod direct de luarea măsurilor necesare pentru cunoașterea și respectarea de către personalul medical al spitalului a reglementărilor generale de sănătate și securitate în muncă, destinate să prevină îmbolnăvirile profesionale, creând astfel un pericol iminent de îmbolnăvire profesională la nivelul angajaților din cadrul Spitalului Județean Suceava".
„Doctorul epidemiolog Cătălina Zorescu, în calitate de coordonator al Compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, este acuzată că ”nu a luat măsuri utile, necesare și eficiente pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 la Spitalul Județean Suceava, respectiv și-a încălcat obligațiile legale legate de activitatea Compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, privind prevenirea și limitarea îmbolnăvirii profesionale a personalului propriu al spitalului, în contextul pandemiei provocate de SARS-CoV-2”.
Toți cei patru sunt acuzați și de infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor:
„Membrii comitetului director al Spitalului Județean Suceava care aveau atribuții în domeniul asigurării asistenței medicale, respectiv managerul, directorul medical, directorul de îngrijiri medicale și coordonatorul Compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, nu au respectat măsurile dispuse la nivel central pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecției provocate de SARS-CoV-2 iar nerespectarea tuturor acestor măsuri a dus la răspândirea infecției în interiorul Spitalului Județean Suceava, care a devenit focar de infecție COVID-19 și principal vector de răspândire a acestei infecții în afara spitalului, în municipiul. Suceava și în județ”.
Spitalul Județean Suceava a fost primul mare focar de coronavirus în România pe fondul unor decizii de management care au contribuit la răspândirea rapidă a cazurilor de coronavirus. Conducerea spitalului a fost înlocuită cu una militară pentru gestionarea situației, iar, ulterior, încheierii conducerii militare, fosta conducere și-a înaintat demisia.
Rîmbu se afla de circa zece ani în fruntea unității spitalicești și era văzut drept unul din cei care ar fi contribuit la modernizarea spitalului, dar, cu toate acestea, cadre medicale din spital arată acum că au intrat în criza coronavirusului echipamente de protecţie și circuite, lucruri care, alături de deciziile manageriale greșite, au condus la cel mai mare focar de coronavirus din România.
Toate cadrele medicale de la spitalul județean Suceava, devenit un focar de infecție cu coronavirus, au fost chemate la serviciu, indiferent dacă se aflau în izolare sau diagnosticate cu coronavirus, de directorul medical al unității, Mircea Macovei, au dezvăluit mai multe cadre medicale în presă.
Macovei a demisionat din poziția de director medical în 24 aprilie, alături de directoarea de îngrijiri medicale a spitalului, Doina Chirap.
Medici, asistente și infirmiere au fost amenințați, cu invocarea unui ordin inexistent de ministru, printr-un mesaj primit pe whatsapp la 1.00 noaptea, că vor fi dați afară dacă nu vin la spital luni dimineață, pe 23 martie.
După izbucnirea focarului Vasile Rîmbu a fost suspendat din poziția de manager al spitalului, iar la conducerea unității a venit pentru scurt timp medicul Florin Filip care și-a dat demisia, la rândul său, demisia la scurt timp, astfel că unitatea a intrat sub conducere militară exercitată de colonelul Daniel Derioiu și cu supravegherea secretarului de stat din Ministerul Sănătății, generalul Ionel Oprea.
Conducerea militară s-a retras la finalul lui aprilie când manager interimar a fost instalat prin votul medicilor doctorul Anatolii Buzdugan.
Citește și:
Suceava, filmul contaminării în masă cu coronavirus văzut de medici
