La o săptămână după ce a făcut declarații publice că va rămâne în funcție până la alegerile din luna mai, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia. A făcut-o după ce partidele suveraniste alături de Uniunea Salvați România (USR) au început în Parlamentul României procedura de suspendare.

Argumentul lui Klaus Iohannis a fost că nu vrea ca țara să intre în criză și nimeni să nu înțeleagă de ce România își suspendă președintele din moment ce în luna mai e programat un nou scrutin prezidențial.

„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte ale României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a spus Klaus Iohannis.

Ce rămâne în urma lui Klaus Iohannis după zece ani, o lună și 22 de zile petrecute în fruntea României?

Europa Liberă vă prezintă o colecție de imagini semnificative: principalele momente din cele două mandate ale fostului președinte – ales prima oară, cu 54,43% dintre voturi, în 2014, și a doua oară, în 2019, cu 66,09% – de la criza Colectiv, protestele împotriva Ordonanței de Urgență (OUG) 13, mitingul din 10 august și până la pandemia de Covid-19 și anularea alegerilor din decembrie 2024.

Mandatul lui Klaus Iohannis a început pe 21 decembrie 2014, când la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia predare-primire a functiei de presedinte de la Traian Basescu, cel care fusese șef al statului în ultimii zece ani.

La mai puțin de un an după începerea mandatului lui Klaus Iohannis, în România a fost prima mare criză politică, izbucnită după incendiul de la Colectiv din București, în urma căruia au murit 65 de tineri.

Pe 31 octombrie 2015, Klaus Iohannis a mers la fața locului.

După incendiul de la Colectiv au început protesteste masive atât în București, cât și în alte orașe. Oamenii erau nemulțumiți de clasa politică și de faptul că majoritatea clădirilor publice nu aveau autorizațiile necesare pentru funcționare.

Pe 8 noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, premierul de la acel moment, Klaus Iohannis a mers în mijlocul manifestanților din București.

Un alt moment în care Klaus Iohannis a mers în mulțime a fost în 2017, atunci când, în urma numirii lui Sorin Grindeanu ca premier, aceasta a adoptat celebra Ordonanță 13 prin care modifica legea grațierii și amenda Codul penal.

Prima zi a protestelor, care au durat până la început de februarie, când ordonanța a fost retrasă, a fost în 18 ianuarie.

După patru zile de proteste, Klaus Iohannis, îmbrăcat în geacă roșie, a mers la Piața Universității și a discutat cu protestarii. Mulțimea l-a perceput atunci anti-PSD – partidul aflat la guvernare.

În vara aceluiași an, Klaus Iohannis a făcut o vizită la Centrul Administrativ „Mihail Kogălniceanu”, unde a fost întâmpinat de Nicolae Ciucă–- pe atunci şef al Statului Major al Apărării.

Cei doi s-au întâlnit acolo cu presedintele Comitetului Militar al NATO (CMC), generalul Petr Pavel, actualul președinte al Cehiei.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au rămas apropiați, iar ulterior Nicolae Ciucă a intrat în Partidul Național Liberal (PNL) și a fost impus de Iohannis ca președinte al partidului.

În 2017, pe 5 decembrie a murit Regele Mihai.

După ce trupul neînsuflețit a fost adus în România, la Castelul Peleș, președintele Klaus Iohannis a mers la Sinaia și a scris un mesaj de condoleanțe, prin care susținea că Regele Mihai „va rămâne în memoria colectivă ca un simbol al luptei poporului român pentru libertate”.

Un moment controversat din primul mandat al președintelui Klaus Iohannis rămâne 10 august 2018.

Atunci, mii de oameni, unii veniți din străinătate, au ieșit la un protest anti-PSD în Piața Victoriei din Capitală.

Jandarmii au intervenit brutal și 400 de oameni au fost răniți în urma incidentelor.

Președintele Klaus Iohannis nu a ieșit atunci cu un mesaj – era plecat din București.

Primul mandat al lui Klaus Iohannis este marcat de vizita în România a Papei Francisc, în perioada 31 mai-2 iunie 2019.

După ce a câștigat, în noiembrie 2019, al doilea mandat de președinte, Klaus Iohannis a plecat la Londra, la Reuniunea NATO.

Aici a participat la recepția oferită de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a în onoarea șefilor de stat și de guvern.

Pandemia de Covid din 2020 l-a determinat pe președintele Klaus Iohannis să declare stare de urgență.

Klaus Iohannis a participat la mai multe reuniuni la Bruxelles atunci când se discuta despre distribuirea vaccinului anti-Covid, iar în 2021, când a început vaccinarea, a fost printre primii români care s-au vaccinat.

În aceeași lună ianuarie 2021, cinci oameni au murit în incendiul de la Institutul Matei Balș din Capitală, unde erau internați la Terapie Intensivă, în urma complicațiilor provocate de covid.

Klaus Iohannis a mers atunci la spital să vadă care e situația.

În octombrie 2021, când încă pandemia nu se terminase, iar la București partidele politice PNL și USR, aflate la guvernare se certau, președintele Klaus Iohannis a plecat într-o vizită de o zi în Egipt, însoțit de soția lui, Carmen. Atunci a vizitat și piramidele egiptene.

Vizita în Egipt a stârnit rumoare în țară, iar de atunci popularitatea lui Klaus Iohannis a început să scadă.

Printre primele vizite în străinătate făcute de Maia Sandu, noua președintă a Republicii Moldova, a fost cea de la București, de pe 23 noiembrie 2021.

Atunci, România și Republica Moldova au sărbătorit 30 de ani de relații diplomatice, iar Klaus Iohannis a spus că „România va fi întotdeauna cel mai apropiat prieten pentru Republica Moldova”.

Au urmat multe vizite ale lui Klaus Iohannis la Bruxelles, unde a participat la reuniunile șefilor statelor membre, care au negociat Planul Național de Redresare și Reziliență, menit să contracareze efectele negative ale pandemiei.

În același timp, Klaus Iohannis a avut mulți oaspeți importanți la București.

Printre aceștia, vicepreședinta SUA Kamala Harris, care a venit la București la o lună după izbucnirea războiului din Ucraina( 24 februarie 2022).

După izbucnirea războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, președintele francez Emmanuel Macron a făcut o vizită în România, pe 14 și 15 iunie 2022, la Baza militară de la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu trupele franceze dislocate în România, ca parte a prezenței avansate a NATO pe flancul estic.

Pe 2 iunie 2023, Regele Charles a făcut prima sa vizită privată în România, în calitate de monarh.

Chiar dacă a fost o vizită privată, prima după ce a fost înscăunat rege, Regele Charles al III-lea a ajuns și la Palatul Cotroceni, într-o vizită de curtoazie.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenki a venit de două ori la București. Ultima dată în octombrie 2023, când a discutat cu Klaus Iohannis despre ajutorul militar oferit de România Ucrainei.

De fiecare dată, Klaus Iohannis a declarat că România va sprijini militar Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.

În ultimii doi ani de mandat, Klaus Iohannis a făcut multe vizite externe.

A fost în Japonia, unde, pe 7 martie 2023, a semnat Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia.

Mai ales în al doilea mandat, Klaus Iohannis a făcut multe vizite externe pe continente îndepărtate. El a fost acuzat că nu face publice informațiile privind călătoriile sale.

Ultimul lui mare turneu a fost pe continentul african, unde a început cu Kenya și a terminat cu Senegal.

Despre turneul african, Klaus Iohannis a declarat atunci pentru Libertatea că „a repus România pe radarul african”.

În ultimul an din al doilea mandat, Klaus Iohannis a făcut o vizită oficială în SUA, unde a fost primit de fostul președinte Joe Biden.

Pe 6 decembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a declarat că decizia CCR a fost luată după ce documentele analizate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au arătat că un stat extern s-a implicat și a influențat procesul electoral, în favoarea candidatului pro-rus Călin Georgescu.

Atunci a mai declarat că va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președinte nou ales”.

A organizat apoi consultări cu partidele politice care au câștigat cele mai multe procente la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 și l-a numit pentru a doua oară ca premier pe Marcel Ciolacu.

Pe 10 februarie și-a anunțat demisia din funcția de președinte.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.