De abia pe 26 iunie anul acesta, Tribunalul Militar București, Camera Preliminară, a dispus începerea judecății în dosarul represiunii manifestației din 10 august 2018, dar hotărârea nu este definitivă.
Conform portalului instanței de judecată, Tribunalul Militar Bucureşti este „competent să soluționeze prezenta cauză, este legal sesizat cu rechizitoriul din 04.08.2023 emis în dos. nr.18/P/2018 al Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, probele au fost administrate şi actele de urmărire penală au fost efectuate în mod legal“.
Dosarul a stat un an la Camera Preliminară, în loc de maximum două luni - spune legea - din cauză că foștii șefi ai Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, au cerut amânări peste amânări sub diverse pretexte, „unele chiar caragioase”, după cum spune Ioan Crăciuneanu, victimă a violențelor jandarmilor din 10 august 2018.
Faptul că de abia la șase ani de la evenimente ar putea începe judecata pe fond, deci audierea victimelor, a acuzațiilor și martorilor, este de natură să ridice semne de întrebare asupra parcursului dosarului și a intereselor din spatele lui.
Ce s-a întâmplat pe 10 august 2018
Zeci de mii de oameni, unii veniți din toate colțurile Europei, au protestat pe 10 august 2018 împotriva guvernului PSD, condus de Viorica Dăncilă, guvern care era însă dirijat din spate de liderul social-democrat Liviu Dragnea.
Protestul avea drept scop oprirea asaltului asupra Justiției, început cu un an înainte, prin Ordonanța 13.
În jurul orei 16:00, au apărut primele incidente: jandarmii au început să pulverizeze gaze lacrimogene.
Printre protestatari s-au infiltrat indivizi violenți și provocatori aparținând unor galerii de fotbal.
La finalul zilei, în jurul orei 23:00, jandarmii au intervenit în forță pentru împrăștierea manifestanților, cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Imagini cu oameni cu mâinile ridicate sau stând în genunchi în timp ce erau loviți de către jandarmi au fost preluate de publicații și televiziuni din toată lumea.
Cu prescripția deasupra capului
Dacă dosarul va fi în continuare tergiversat, ar putea interveni termele de prescripție.
De pildă, așa cum a arătat deja Europa Liberă, cei 16 jandarmi trimiși în judecată sunt acuzați de trei tipuri de infracțiuni: abuz în serviciu pentru cei trei conducători ai represiunii, Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Ionuț Sindile, la care se adaugă falsul intelectual, pentru Laurențiu Cazan.
Pentru ceilalți 13 jandarmi și șefi ai acestora, acuzația este de purtare abuzivă.
Conform Noului Cod Penal, există cinci praguri de prescripție care depind de maximum și minimum pedepsei prevăzute de lege.
Prima prescripție care s-ar împlini ar fi pentru infracțiunea de purtare abuzivă, pentru care termenul ar fi de 5 ani. Pentru celelalte două infracțiuni, termenul ar fi de 8 ani.
Numărul victimelor
În urma incidentelor din 10 august 2018, au fost rănite 433 de persoane. Până în prezent, s-au constituit parte civilă în dosar 312 dintre persoanele vătămate.
Ce spun procurorii
Procurorii susțin în rechizitoriu că:
„În data de 10 august 2018, la ora 23:11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piața Victoriei din municipiul București, col. Cazan Laurențiu Valentin, în calitate de comandant al acțiunii, precum și inculpații Cucoș Gheorghe Sebastian și Sindile Ionuț Cătălin, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o”.
Procurorii mai arată că „faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum și provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane”.
Armamentul folosit de forțele de ordine în timpul intervenției
- 63 grenade de mână cu efect acustic;
- 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen;
- 316 cartușe de calibru 38 mm și 40 mm cu efect iritant lacrimogen;
- 8 pulverizatoare de capacitate mărită;
- 168 pulverizatoare de mână.
Liderii politici, scoși basma curată
În 2023, procurorii militari au dispus soluţii de clasare pentru liderii politici din 10 august 2018 - Liviu Dragnea, fostul șef al PSD și președintele Camerei Deputaților, şi Carmen Dan, ministrul de Interne - indicaţi în plângerile penale ale victimelor că ar fi cel puțin „autorii morali”. Cei doi foști lideri PSD sunt acuzați că ar fi dat ordinul politic privind represiunea manifestanţilor paşnici.
Procurorii militari spun că soluția de clasare a fost dată „întrucât din materialul probator efectuat în cauză nu au rezultat indicii cu privire la comiterea” unor infracțiuni de către Liviu Dragnea şi Carmen Dan.
De altfel, absolut toți liderii politici ai vremii au fost exonerați de răspundere, de la președintele Klaus Iohannis la Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, la Viorica Dăncilă, prim-ministru, Paul Stănescu, vicepremier, și până la Speranța Cliseru, prefectul Bucureștiului.
Ce (mai) fac coordonatorii represiunii
Maiorul Laurențiu Cazan a fost coordonatorul intervenţiei violente a jandarmilor la protestul din 10 august 2018, și era la vremea aceea directorul general adjunct al Jandarmeriei București.
Rămâne memorabilă replica dată la audierile ulterioare: „Dacă mâine ar fi 10 august, aș lua aceleași măsuri”.
Imediat după evenimente a fost promovat șeful Jandarmeriei, iar în iunie 2020 a revenit pe vechea funcție de adjunct.
În decembrie 2020 era trimis la conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova, de unde a plecat în 2021.
În prezent, Laurențiu Cazan este adjunct al directorului general (pentru Ordine Publică) a Direcției Generale de Jandarmi din București.
În acești șase ani, Laurențiu Cazan nu suferit nicio consecință în pofida faptului că era acuzat în Dosarul 10 august.
Colonelul Sebastian Cucoș era la momentul protestelor din 10 august șeful Jandarmeriei Române.
Un an mai târziu, în 2019, acesta revine la conducerea Jandarmeriei Capitalei după ce anterior îi expirase împuternicirea de prim adjunct.
În urmă cu patru ani, era prim adjunct al Inspectorului general al Jandarmeriei Române.
Se pensionează pe caz de boală la 46 de ani, în martie 2020, când face cerere de trecere în rezervă.
Anunțul a fost făcut chiar de către ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, care preciza că Sebastian Cucoș a fost trecut în rezervă la solicitarea lui.
Colonelul Ionuț Cătălin Sindile este un alt om-cheie în coordonarea jandarmilor din Piața Victoriei, moment când era prim-adjunct al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și șef al Statului Major.
În timpul protestelor acesta a fost împuternicit la conducerea Jandarmeriei.
Pe 5 august 2019, ministrul de Interne de atunci, Mihai Fifor, anunța că îl schimbă din funcție pe Sindile, însă acesta s-a întors pe funcția ocupată anterior, adică de prim adjunct.
Un an mai târziu Sindile se pensionează, la solicitarea lui, din motive medicale. Avea 43 de ani.
Sindile este originar din Teleorman, județul de unde provin fostul lider PSD Liviu Dragnea, fostul premier Viorica Dăncilă, și fostul ministru de Interne, Carmen Dan.
Speranța Cliseru, fost prefect al Capitalei, este considerată a fi cea care a dat ordin ca jandarmii să intervină în forță și să fie evacuată Piața Victoriei în jurul orei 23.00.
Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, dar și de către elemente din Dosarul 10 august.
Speranța Cliseru a fost înlocuită din funcție de Carmen Dan, ministrul de Interne, și a fost angajată consilier de Gabriela Firea, post din care a plecat prin demisie în mai 2019.
Pe 15 iunie 2020, Cliseru este membru în Consiliul de Administrație al Termoenergetica SA, companie din subordinea Primăriei București.
Fantoma în alb a fost scăpată
Lipsește din lista acuzaților colonelul de jandarmi Cătălin Paraschiv, căruia i s-a spus „Fantoma în alb” sau „Dirijorul”: în timpul represiunii era îmbrăcat în costum alb cu o eșarfă la gât. Apare în filmări și fotografii dirijând atacul forțelor de ordine.
Cătălin Paraschiv era în 2018 comandant al Brigăzii speciale de intervenţie Vlad Ţepeş.
A fost mutat în octombrie 2019 la Cernavodă, pentru a asigura paza centralei nucleare, dar Paraschiv a contestat în instanță ordinul de mutare și a dat în judecată Jandarmeria.
În februarie 2022 s-a pensionat, iar procesul a rămas fără obiect.
Europa Liberă a dezvăluit că Paraschiv se cunoștea cu soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hossu, cea care a lucrat la un moment dat în cazul 10 august.
Cei 16 inculpați din Dosarul 10 august
- col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, la data faptelor adjunct al directorului general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual;
- col. (r) CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, la data faptelor inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu;
- col. (r) SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, la data faptelor prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu;
- col. (r) CIOBANU LAURENȚIU CRISTIAN, la data faptelor comandant de batalion în cadrul DGJMB, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă şi o infracţiune de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- col. POPESCU CĂTĂLIN RĂZVAN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă aflate în concurs real;
- col. ZĂVOIANU MARIAN ION, ofițer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă;
- lt.col. DUMITRU ADRIAN COSTEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă şi trei infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- mr. MOLDOVEANU LUCA FLORIN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- cpt. MIHAI MARIUS DANIEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. (r) BELECCIU ALIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. maj. BÎRSAN MARIAN CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. BOLAT CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. adj. şef BUZATU GEORGE, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. CARMOCANU FLOREA, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. şef (r) CUSTRIN BARDAHAN PAVEL, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. maj. (r) ZAMFIR GEORGE CONSTANTIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
