Unul dintre organizatorii conferinței pentru „pace” din Bratislava, la care a participat și Igor Dodon, este un pretins institut de cercetare din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.
Nu este limpede cine anume l-a chemat la Bratislava pe Dodon, care nu este în general invitat în țări din Uniunea Europeană. Pe rețele, liderul socialist a scris că invitația a venit de la vicepreședintele parlamentului slovac, Ľuboš Blaha, însă, în cadrul conferinței, el i-a mulțumit pentru invitație academicianului german pro-rus Alexandr Rahr, lobbist plătit al companiei petroliere Wintershall, conectată la Gazprom.
Dodon nu a pomenit, însă, Institutul național de cercetare pentru dezvoltarea comunicațiilor (NIIRK) din Rusia, condus de foști colaboratori ai serviciilor secrete rusești. Serviciul de presă al Partidului Socialiștilor a lăsat fără răspuns întrebarea Europei Libere dacă Dodon știa sau nu cine a organizat conferința la care a participat.
La rândul lui, Ľuboš Blaha a ironizat afirmațiile din presă că discuțiile de la Bratislava ar fi opera unor activiști și politicieni pro-ruși și, cu atât mai mult că ar fi coordonate de FSB-iști. „Da, desigur, de îndată m-a sunat Putin să mă felicite pentru discurs!”, a scris Blaha, sarcastic, pe Telegram.
Conferința „Bratislava - capitala păcii” s-a ținut într-o sală de la hotelul „Carlton” din capitala slovacă. Unii participanți au lăudat pe față un nou „plan de pace” vehiculat de președintele rus Vladimir Putin, care cere Ucrainei să capituleze, cedând teritoriile ocupate. Foarte vizibil a fost un personaj care pare să fi fost organizatorul local, Așot Grigorian, un armean stabilit în Slovacia.
Dodon a ținut la conferință o alocuțiune despre cum sancțiunile împotriva Rusiei nu funcționează și a fost primit a doua zi la Parlament, în calitate de „fost președinte al R. Moldova”, de către Ľuboš Blaha.
Azil pentru KGB-iști pensionați
Potrivit bazei de date a Serviciului Federal Fiscal din Rusia, NIIRK a fost fondat în anul 2020 și are adresa oficială într-un bloc din centrul Moscovei, aflat la doi kilometri de Kremlin.
Printre fondatorii institutului, identificați de publicația rusă independentă „Aghenstvo”, se numără locotenent-general Nikolai Gribin – fost rezident la Copenhaga, șef al departamentului nr. 3 al KGB (responsabil pentru spionaj în Marea Britanie, Australia și țările scandinave), iar după destrămarea URSS - șef al academiei serviciului de spionaj extern (SVR).
Al doilea fondator este afacerista Irina Zavesnițki, care, conform scurgerilor, este înregistrată la aceeași adresă cu Vladislav Gasumianov, actualul director al institutului.
Gasumianov este general-maior al serviciilor secrete rusești. În perioada 1982-2001, el s-a perindat prin KGB, SVR și FSB. Ulterior, el a activat în administrația prezidențială rusă (2009-2012) și apoi a fost vicepreședinte al corporației de stat „Nornickel” (2012-2020). În prezent, el activează la Institutul de stat pentru relații internaționale al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse (MGIMO).
Din consiliul de supraveghere al NIIRK mai fac parte opt persoane, dintre care cinci sunt exponenți ai serviciilor secrete.
Printre ei se numără Anatoli Boliuh, locotenent-general al FSB, care, în perioada 2007-2015, a ocupat o funcție de conducere în cadrul infamului departament nr. 5 al FSB. Numit de presa rusă independentă „departamentul preferat al lui Putin”, acesta se ocupă, inclusiv, cu spionaj în statele ex-sovietice și a adunat informații despre Ucraina în ajunul invaziei la scară largă, din februarie 2022.
La taifas cu spioni
Oficial, institutul studiază relațiile de vecinătate și diplomația culturală, elaborează analize și prognoze pentru instituțiile statului și își propune să creeze „o platformă internațională” pentru experții interesați în formarea viziunilor comune și dezvoltarea relațiilor de bună-vecinătate cu Rusia.
Activitățile publice ale institutului presupun, în mare parte, organizarea anuală a unor conferințe, cu genericul „Rusia și lumea. Forțe de atracție”, la care sunt promovate narațiuni pro-ruse și la care participă inclusiv reprezentanții Kremlinului și al ministerului de Externe rus.
De regulă, conferințele au loc în state sau regiuni mai mult sau mai puțin loiale Kremlinului, din așa-numita „vecinătate apropiată” a Rusiei. Astfel, Slovacia, țară din UE, NATO și Zona Euro, pare a fi o destinație cu adevărat „exotică”.
De exemplu, anul acesta, conferințele au loc în Belarus, Tadjikistan, Kârgâzstan, Osetia de Sud nerecunoscută și, în premieră, Georgia – țară a cărei candidatură la UE a fost „înghețată” după ce partidul de guvernământ a luat o turnură bruscă spre autoritarism, salutată de oficialii ruși.
Ediția de anul trecut a inclus și o conferință, desfășurată în regim hibrid, în regiunea transnistreană, organizată în parteneriat cu Universitatea „Taras Șevcenko” din Tiraspol. La dialog cu foștii agenți ai serviciilor rusești a stat și așa-numitul ministru de Externe al regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev, care s-a plâns că Republica Moldova ar fi „în totalitate controlată de Occident și NATO” și că pe malul drept al Nistrului ar fi eradicată „orice formă de identitate rusească”.
Mai recent, în mai 2024, experții NIIRK au participat la o conferință de la Tiraspol, dedicată „blocadei” regiunii transnistrene de către „regimul” de la Chișinău.
Într-o investigație a portalului independent The Insider, NIIRK este numit unul dintre fruntașii efortului Rusiei de a continua spionajul în Europa prin metode mai subtile, în condițiile în care sute de diplomați ruși au fost expulzați din ambasadele occidentale.
Potrivit sursei citate, prin organizarea conferințelor și stagiilor de practică, ofițerii de informații și propagandiștii pro-Kremlin, sub pretenția de a promova relații de bună vecinătate, răspândesc ideea că Occidentul este un dușman și că prosperitatea constă în prietenia cu Rusia. Țintele principale sunt studenții promițători și tinerii cercetători, care, în cele din urmă, sunt pregătiți pentru activități de spionaj.
Cine a mai discutat cu KGB-iștii ruși în Slovacia
La evenimentul din 20 iunie de la Bratislava, institutul rus a adunat mai mulți „experți” care au promovat viziunea Kremlinului asupra războiului dezlănțuit de el contra Ucrainei.
Evenimentul s-a desfășurat „sub egida” vicepreședintelui legislativului slovac dominat de populiști și naționaliști, Ľuboš Blaha, cel cu care s-a întâlnit Dodon după conferință.
Printre vorbitori mai cunoscuți s-au numărat „prietenii Rusiei” atât din Occident, în special din Germania, dar și din Balcani și Caucaz. Rusia a fost reprezentată de Vladislav Gasumianov; Mihail Hazin, directorul unui centru de cercetare în economie; și Konstantin Zatulin, deputat din partea „Rusiei Unite”, sancționat după invazia la scară largă a Ucrainei de mai multe state Occidentale în calitate de „om loial regimului” lui Vladimir Putin.
Blaha și Dodon nu pot impune pacea Ucrainei
Politiciana din Slovacia Ľubica Karvašová, membră a Parlamentului European, a fost cea care a semnalat pe rețele cine se află în spatele „conferinței de pace” de la Bratislava.
Într-o postare pe Facebook, ea a luat în derâdere grandomania celor care au numit evenimentul „conferință”, observând că a fost mai mult o „pălăvrăgeală în cadru restrâns”.
Ea a remarcat că, doar câteva zile înainte, o adevărată conferință de pace pentru Ucraina se ținuse în Elveția, cu participarea a zeci de lideri internaționali, și acolo ar fi trebuit să se concentreze și eforturile liderilor slovaci, indiferent de culoarea politică.
Într-o convorbire telefonică, Karvašová a spus pentru Europa Liberă Moldova că, în cei 13 ani de experiență în diplomație, a aflat despre eforturile serviciilor secrete rusești de a „mobiliza” în acest fel suporterii Kremlinului din străinătate, inclusiv prin institutul NIIRK.
„Este unul din modurile cele mai obișnuite de a implica fie politicieni, fie alți actori în operațiunile serviciilor secrete [rusești]”, spune Karvašová.
Europarlamentara din Slovacia a comentat și prezența la Bratislava a lui Igor Dodon, spunând că nu a fost prima oară când el s-a întâlnit cu Blaha.
De ce nu ar avea, însă, politicieni ca Dodon sau Blaha dreptul de a cere pace în Ucraina, la conferințe mai mari sau mai mici?
„Nu e nimic greșit să vrei pacea, toată lumea vrea pacea, dar problema este că unii înțeleg prin pace ca Ucraina să capituleze și să cedeze teritorii care îi aparțin, în baza dreptului internațional. [...] Ucraina, care se confruntă cu invazie și agresiune din partea Rusiei, este singura care poate clarifica și conduce eventuale negocieri cu Rusia”, a declarat Karvašová Europei Libere.
