Absența Rusiei de la Summitul global pentru pace inițiat de Ucraina (15-16 iunie) a diminuat speranțele unui progres. Același lucru l-a făcut și decizia Chinei de a nu participa.
India, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt printre țările care nu au semnat documentul final, în care accentul e pus pe probleme de siguranță nucleară, securitate alimentară și schimb de prizonieri.
În declarația finală a summitului de două zile de la Burgenstock se spune: Carta ONU și „respectul pentru integritate teritorială și suveranitate... pot și vor servi drept bază pentru realizarea unei păci complete, juste și de durată în Ucraina”.
„Credem că atingerea păcii necesită implicarea și dialogul între toate părțile”, se mai arată în declarația finală, potrivit AFP.
Viola Amherd, președintele Elveției, țara care a găzduit evenimentul, a afirmat, în timpul conferinței de presă de la sfârșitul întâlnirii, că faptul că „marea majoritate” a participanților au fost de acord cu documentul final „arată ce poate realiza diplomația”.
În ajunul summitului, președintele rus Vladimir Putin a emis condiții dure pentru o încetare a focului - inclusiv ca Ucraina să predea controlul asupra a patru regiuni din zonele ocupate nu numai de forțele de invazie rusești, ci și din regiunile controlate de ucraineni, cereri respinse imediat de Kiev și de susținătorii săi occidentali.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, spune că această conferință a fost „pe bună dreptate” intitulată „Calea către pace”, deoarece un astfel de obiectiv nu va fi atins într-un singur pas.
„Nu a fost o negociere de pace pentru că Putin nu are de gând să pună capăt războiului. El insistă asupra capitulării. El insistă ca Ucraina să cedeze teritorii -- chiar și teritorii care astăzi nu sunt ocupate de el”, a spus ea. „El insistă să dezarmeze Ucraina, lăsând-o vulnerabilă la agresiuni viitoare. Nicio țară nu ar accepta vreodată acești termeni scandaloși”.
În declarația de la finalul summitului, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că sprijinul liderilor occidentali și al altor lideri demonstrează că statul internațional de drept poate fi restabilit. „Sper că putem obține rezultate cât mai curând posibil”, a spus Zelenski. „Vom dovedi tuturor: Carta ONU poate fi restabilită la eficacitate deplină”.
Răspunzând la o întrebare din partea RFE/RL, la conferința de presă de la final, Zelenski a spus că mai multe țări s-ar putea alătura comunicatului.
„În primul rând, [termenul] nu este semnarea, ci aderarea la [comunicatul final]. Aceasta este o diferență importantă, pentru că aderarea la comunicat înseamnă că comunicatul este deschis”, a spus el. „Chiar și țările care se gândesc acum să se alăture acesteia au consultări interne în desfășurare”.
Politologul rus Aleksandr Morozov a declarat pentru Current Time, televiziunea online în limba rusă al RFE/RL, că țări precum Africa de Sud și India - care nu s-au alăturat comunicatului - își rezervă spațiu pentru propriile lor inițiative de pace. Ele vor dovedi, crede el, că cererile lui Putin sunt nerealiste, deoarece nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei și, prin urmare, contravin Cartei ONU.
Prin organizarea summitului, Zelenski a încercat să adune un număr mai mare de țări în spatele cauzei Ucrainei, în special pe cele din așa-numitul Sud Global, și să mențină atenția lumii asupra invaziei brutale a Rusiei - lucru care a devenit și mai important pe fondul oboselii globale cauzată de războiul care a început de 28 de luni, de lupta din Orientul Mijlociu și de îngrijorarea crescândă cu privire la agresiunea chineză împotriva Taiwanului.
Summitul din 15-16 iunie a fost punctul culminant al eforturilor lui Zelenski din ultimele 19 luni de a angaja liderii mondiali pentru încheierea celui mai mare conflict din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Elveția a fost de acord să găzduiască summitul cu speranța că va deschide calea unui viitor proces de pace care să includă Rusia. Zelenski nu a vrut ca Rusia să participe la această etapă.
La întâlnirea din 16 iunie, delegații au convenit asupra unei declarații finale la summit care s-a concentrat pe trei aspecte: securitatea nucleară, securitatea alimentară și întoarcerea prizonierilor de război și a copiilor deportați din Ucraina în timpul conflictului.
Igor Zhovkva, adjunctul șefului de cabinet al lui Zelenski, a declarat reporterilor prezenți la summit că Kievul a decis să se concentreze asupra acestor trei probleme „deoarece majoritatea comunității internaționale este unită în jurul acestor poziții astăzi”.
„Textul este echilibrat. Toate pozițiile noastre de principiu asupra cărora Ucraina a insistat au fost luate în considerare”, a declarat duminică ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, despre comunicatul final. „Desigur că... înțelegem perfect că va veni un moment când va fi necesar să vorbim cu Rusia”, a spus el. „Dar poziția noastră este foarte clară: nu vom permite Rusiei să vorbească în limbajul ultimatumurilor, așa cum vorbește acum”.
Tot pe 16 iunie ar fi trebuit să fie decisă și țara gazdă a următoarei conferințe, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a spus, totuși, că este posibil ca un summit ulterior să aibă loc înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie.
Arabia Saudită ar putea fi unul dintre principalii candidați pentru organizarea acestuia, iar ministrul de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat pe 15 iunie că Regatul este pregătit să sprijine procesul de pace, dar a avertizat că o soluționare viabilă va depinde de un „compromis dificil”.
China, care susține Rusia, s-a alăturat zecilor de țări care nu au participat la eveniment. Beijingul a declarat că orice proces de pace ar necesita participarea atât a Rusiei, cât și a Ucrainei, și a prezentat propriile idei de pace.
Pe 15 iunie, în prima zi a summitului elvețian, mulți lideri occidentali au condamnat invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, invocând Carta ONU în apărarea integrității sale teritoriale și respingând cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze pământ pentru pace.
„Un lucru este clar în acest conflict: există un agresor, care este Putin, și există o victimă, care este poporul ucrainean”, a spus premierul spaniol, Pedro Sanchez.
„Rusia ar trebui să realizeze că are granițe, ca orice alt stat, și că are vecini, ca orice alt stat. Această comunitate internațională, noua arhitectură de securitate, poate exista doar atunci când țările mari, cele mai mari dintre cele mai mari, își recunosc vecinii, respectă vecinii și integritatea lor teritorială”, a spus președinta georgiană Salome Zurabișvili.
Vicepreședintele american, Kamala Harris, care a reprezentat Statele Unite în timp ce președintele Joe Biden a participat la o strângere de fonduri în California, a spus că propunerea de „pace” a lui Putin din 14 iunie nu a fost un apel la negocieri, ci un apel „pentru predarea [Ucrainei]”.
Harris a reiterat, de asemenea, sprijinul deplin al Americii pentru Ucraina și a anunțat o nouă asistență americană de 1,5 miliarde de dolari pentru mai multe proiecte, inclusiv infrastructura energetică și securitatea civilă.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că „pacea în Ucraina nu poate fi obținută fără implicarea Rusiei”, dar a menționat că Rusia a refuzat toate apelurile colective la pace.
Biden și Zelenski au semnat săptămâna trecută un acord de securitate care angajează Statele Unite pe o perioadă de 10 ani să continue pregătirea forțelor armate ale Ucrainei.
Biden, care a decis să nu participe la summit, în ciuda cererilor lui Zelenski, a aprobat, de asemenea, trimiterea către Ucraina a unui al doilea sistem de rachete Patriot și a impus o nouă rundă de sancțiuni financiare Rusiei.
De asemenea, Casa Albă a atenuat restricțiile care împiedicau Ucraina să folosească armamentul american pentru a lovi în interiorul Rusiei, permițând lovituri în Rusia cu scopul limitat de a apăra Harkov.
Luna trecută, Rusia a lansat o ofensivă la scară mică în regiunea de nord Harkov, încercând să întindă forțele ucrainene pe linia frontului, de aproximativ 1.200 de kilometri. Efortul a încetinit, deoarece Ucraina a dus noi unități în zonă, și-a consolidat pozițiile și a tras asupra pozițiilor rusești de peste graniță.
(Traducere și adaptare de Silvia Rotaru, Europa Liberă Moldova)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
