Linkuri accesibilitate

Funcționari din ministere care se răzbună pe criticii sistemului. Bețe-n roate pentru afacerile private


Spitalul privat, împiedicat să funcționeze de funcționarii statului

Din rea-voință sau răzbunare, diverși funcționari publici blochează deschiderea unor spitale sau școli private ale celor care au criticat regimul sau i-au reclamat procurorilor pe corupții sistemului. Este cazul doamnelor Alina Ion și Oana Moraru.

Alina Ion, denunțătoare la DNA a rețelei privind decontările fictive din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), nu a primit în timp util avizul final de la ministerul Sănătății pentru a deschide un spital privat.

Din cauza acestor tergiversări birocratice, 1600 de pacienţi aflaţi în situaţie critică sunt nevoiţi să-şi plătească spitalizarea pentru două săptămâni pe fiecare lună până în 2020, când se vor acorda noi contracte decontate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale privind îngrijirea pacienţilor în fază terminală.

Într-un alt caz, funcționari din ministerul Educației au blocat deschiderea unei școli particulare, după ce profesoara Oana Moraru a adus critici sistemului de învățământ de stat.

Indiferență criminală

În septembrie anul trecut, Colegiul Medicilor Ilfov a emis certificatul de avizare pentru funcționarea spitalului construit de Alina Ion. Tot atunci, Direcția de Sănătate Publică Ilfov a emis o adeverință potrivit căreia imobilul este conform cerințelor legale, iar o altă adeverință constată îndeplinirea condițiilor igienico-sanitare ale spitalului. După depunerea tuturor actelor necesare, Ministerul Sănătății a invocat, sub semnătura a două funcționare, ”neconformități/neclarități în documentația prezentată”.

Spitalul din localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, are două secţii cu câte 45 de paturi pentru cazurile de pacienţi în faze terminale şi 45 de paturi pentru pacienţi care au nevoie de recuperare post accidente vasculare cerebrale (AVC). Asta înseamnă că, până în aprilie anul viitor, aproximativ 1600 de pacienţi grav bolnavi au fost privaţi de îngrijirile medicale de care ar fi putut să beneficieze în centrul din Pantelimon.

„În Ilfov, sunt doar 17 paturi de paliaţie ( fază terminală n.r), trebuiau să fie 200. În 2014, ministerul s-a angajat faţă de Uniunea Europeană ca până în 2020 să aibă 20% paturi de paliaţie la nivel naţional, ori noi acum nu avem nici 2% la nivel de ţară. Cu toate acestea, când cineva face paturi de paliaţie, tu ca minister nu le aprobi”, ne-a declarat Alina Ion.

Amenințați cu judecata

Alina Ion, denunțătoare la DNA a hoțiilor de la Casa de Sănătate
Alina Ion, denunțătoare la DNA a hoțiilor de la Casa de Sănătate

Alina Ion a mai depus o dată dosarul pentru acreditare, care cuprinde toate acte doveditoare și face o plângere administrativă împotriva celor două funcționare care refuză să avizeze unitatea spitalicească.

Ion a declarat pentru Europa Liberă că răspunsul ministerului la memoriile sale a fost ”generic şi evaziv”, susţinând că nu a fost luată nicio decizie întrucât speţa prezintă anumite „particularităţi”, fără a menţiona în concret care ar fi acestea. ”În aceste condiții, am dat în judecată ministerul pentru refuzul său de a emite acest aviz”, spune ea.

Abia după chemarea în judecată, în aprilie 2019, ministerul Sănătății emite un ”aviz prealabil” pentru funcționarea spitalului. În mod firesc, litigiul de la Curtea de Apel București se ”stinge”, moment în care ministerul cere, din nou, printr-o altă adresă, un nou certificat de urbanism pentru clădirea spitalului.

Contracte pierdute

”Este un abuz fără margini din partea celor doi funcționari. Solicitarea lor nu are temei legal. Am răspunsul de la Primăria Pantelimon în care se arată că nu este nevoie de un nou certificat de urbanism pentru clădire. Mai mult, solicitarea lor excede competențele legale ale ministerului, în solicitarea adresată de către cei doi funcţionari nefiind indicat vreun text de lege”, ne-a declarat Alina Ion.

Ea mai consideră că noua solicitare a fost una abuzivă şi nejustificată, exclusiv un pretext prin care Direcţia Management şi Structuri Sanitare – prin cei doi funcţionari publici – a tergiversat avizarea spitalului, astfel încât să fie în imposibilitatea de a încheia cu Casa de Asigurări de Sănătate contractul de furnizare a unor servicii medicale pentru anul 2019.

Am întrebat ministerul care au fost măsurile administrative luate împotriva funcționarelor Doina Tănasă, director în cadrul Ministerului Sănătăţii – Direcţia Management şi Structuri Sanitare și Luminița Vopsăroiu – consilier în cadrul Direcţiei Management şi Structuri Sanitare, însă ministerul nu ne-a răspuns până la data publicării articolului.

Într-un final, pe 16 iulie 2019, după ce a primit avizul direcţiei de specialitate, ministrul Sorina Pintea a semnat ordinul prin care a clasificat centrul medical de geriatrie din Pantelimon.

În condiţiile în care pacienţii care sunt în fază terminală nu sunt primiţi în spitale, statul, prin casele de asigurări de sănătate, plăteşte două săptămâni dintr-o lună pentru îngrijirea lor în centrele private. Diferenţa o suportă pacienţii sau rudele acestora.

Răzbunare pentru denunțul la DNA, urmat de rețineri de răsunet

Ion leagă aceste șicane administrative de decizia ei de a denunța înalți funcționari publici din sistemul sanitar, denunț care a condus, în septembrie 2017, la reținerea șefului CNAS, general de brigadă Marian Burcea, a lui Ovidiu Munteanu, șeful Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București, precum și a altor 12 reprezentanți a unor firme de îngrijire medicală la domiciliu.

Potrivit DNA, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, un grup infracțional organizat a deturnat importante sume de bani din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB). Astfel, 13 milioane de lei au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii fictive de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În acest moment, dosarul este în faza de judecată, fiind înregistrat pe rolul instanței supreme.

”Sunt repercursiuni și reproșuri și cred cu toată convingerea că aceste șicane au legătură cu denunțul făcut la DNA în urmă cu doi ani. Ordinul de ministru pentru funcționarea spitalului l-am primit pe 16 iulie. Legea spune că puteam contracta servicii pentru îngrijirea bolnavilor la domiciliu până pe 12 iulie 2019. Am pierdut contractul cu Casa de Sănătate pentru cele patru zile de întârziere. Părerea mea este că au făcut acest lucru în mod intenționat. În ultimile luni nu am schimbat niciun act de la dosar, cum de atunci nu erau bune și acum sunt?”, se întreabă Alina Ion.

Modul de operare

La momentul descinderilor, procurorii DNA au descoperit că bolnavi în stare gravă, aflați personal la rând pentru a-și depune dosarul, erau refuzați din lipsă de fonduri, deși șefii Casei de Asigurări de Sănătate București știau că se acordă prioritate avocaților care depuneau sute de dosare pentru bolnavi fictivi.

Alina Ion avea şi ea o firmă de îngrijiri bolnavi în fază terminală la domiciliu. Când a observat că alte firme de acelaşi profil întocmesc dosare false şi primesc bani de la CASMB în contul unor servicii fictive, a decis să dea în vileag întreaga reţea. Astfel, DNA a demonstrat că dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.

Numiri politice

Datele din referatul procurorilor demonstrează că la vremea respectivă toate numirile din fruntea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se făceau pe criterii politice sau de prietenie cu oamenii politici de la putere.

„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din CASMB, colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al CNAS. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui CNAS avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară", scriu procurorii în referatul prin care cer arestarea tuturor celor reținuți.

Stenograme

„BLENDEA CORNELIU DAN: Ştii cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere? MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI

ION Alina Andreea: Propunere la ce? La tine?

BLENDEA Corneliu-Dan:Îhî! La Casa Naţională

ION Alina-Andreea:Ca preşedinte?

BLENDEA Corneliu-Dan: Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme şi medicul personal şi a lu’ nevastă-sa şi a lu’ fiu-său cu ochii, cu.... „A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă şi nişte discuţii foarte mişto. Bă, îs oameni elevaţi, în pana mea…

ION Alina-Andreea: TOBĂ… TOBĂ…!?

BLENDEA Corneliu-Dan: Fostul ministru. Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, şi mai ales ce… Şi MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă preşedintă a Curţii Supreme, pacientă la mine acolo şi am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD şi ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE!”.

„După numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S., în ziua de 23 martie 2017, colaboratorul Ion Alina-Andreea i-a adus la cunoştinţă nemulţumirile referitoare la raportul de control efectuat la firma sa în toamna anului 2016 şi nefinalizat, prilej cu care noul şef al C.N.A.S. şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu furnizorii”, mai spun procurorii în referat.

Școala privată, sabotată

Profesoara Oana Moraru
Profesoara Oana Moraru

Cazul spitalului privat a cărui funcționare atârnă de un ordin de ministru nu este singular. Pe 30 august, Oana Moraru, profesor de română și consultant educațional, a scris pe pagina personală de facebook că este victima unui abuz al funcționarilor din Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) după ce instituția nu a emis un aviz pentru înființarea unei școli private care urma să fie condusă de Moraru.

”Am depus, conform procedurii ARACIP (agenția din subordonarea Ministerului Educației), documentația necesară autorizării școlilor private. Printre documente, se află, obligatoriu, punctul de vedere ISU referitor la siguranța clădirii la incendiu.(...) Ce au făcut ei? Au chestionat de 4 ori documentul ISU depus de noi și de 4 ori au primit confirmarea că este bun. (prin două adrese venite la ei și prin alte două, la mine). Ultima adresă de la IGSU, re-re-re și ultra-reconsolidată, este de astăzi, către mine. Frecușul adreselor a durat, în ping-pong de la instituție la alta, opt săptămâni și mai bine, timp în care le-am cerut respectuos să vină în teren să își facă evaluarea finală la fața locului, conform contractului și taxei mele către ei de aproximativ 8 000 lei. Nu au venit. Astăzi ei invocă expirarea timpului pentru evaluare și spun că nu am cum deschide școala - după ce toți copiii și profesorii sunt pe poziție. De ce nu vin? Fiindcă a expirat timpul acela de care au tot tras ei prin adrese, ca să amâne autorizarea”, arată Moraru pe Facebook.

Directorul ARACIP ar prefera instanța de judecată

Moraru a identificat doi funcționari din cadrul ARCIP care au tergiversat autorizarea școlii private. Despre Șerban Iosifescu și Constanța Mihăilă, Moraru spune că ”sunt oameni în ARACIP și nu numai - neschimbați din funcție de mai bine de 16 ani, oameni care își permit interpretarea discreționară a unor documente, oameni care te țin pe la uși, îți râd în față, oameni pe care dacă i-ai trimite două luni în mediul privat, ar muri de foame și de frică” și pe care-i numește ”Dumnezeii de la ARACIP”.

În replică, Ștefan Iosipescu scrie, tot pe Facebook”dacă eu conduc o instituție, deciziile nu le iau de capul meu, ci le luăm împreună, într-un anumit cadru instituțional. Litigiile nu se rezolvă la televiziuni sau pe Facebook, ci pe cale administrativă sau în instanță. Nu întotdeauna cel care țipă mai tare și care vorbește mai murdar are și dreptate”.

Mai departe, ARACIP vine cu un comunicat de presă în care arată că Oana Moraru a depus cererea de autorizare a școlii sale din București după terminarea calendarului oficial și că instituția “și-a respectat calendarul de lucru”. ARACIP nu precizează de ce a respins de patru ori punctul de vedere ISU care spunea că clădirea nu are nevoie de aviz pentru că înainte a fost tot școală.

Moraru s-a remarcat în ultimii ani printr-o serie de declarații critice la adresa metodelor de învățare promovate de ministerul Educației Naționale, a vorbit despre programele dezechilibrate și despre nevoie de reformă a profesorilor.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG