Georgia a fost aruncată în frământări de la alegerile parlamentare din octombrie – în care Visul Georgian, aflat la guvernare, și-a asigurat 54% din voturi – despre care și opoziţia şi guvernele occidentale spun că au fost influențate de Rusia.
Săptămâna trecută, guvernul a declarat că oprește discuțiile de aderare la UE până în 2028, dar premierul Irakli Kobakhidze a dat vina pentru tulburări pe „instructori” străini și a încercat să justifice decizia spunând că țara este încă pregătită pentru discuțiile de aderare, „dar numai cu demnitate și dreptate și fără șantaj”.
„Nu da vina pe alții”, a scris Ambasada SUA într-o postare pe Facebook pe 3 decembrie, menționând că Visul Georgian a oprit procesul de aderare la UE și că partidul este de vină pentru decizia Washingtonului de a opri parteneriatul strategic dintre cele două țări.
Declarația ambasadei a venit la câteva ore după ce forțele de securitate i-au dispersat pe demonstranți cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă în a cincea noapte de proteste care a avut loc la Tbilisi în noaptea de 2 spre 3 decembrie.
Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de planurile guvernului de a suspenda până în 2028 negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a-i alunga pe protestatari de lângă clădirea parlamentului, unde s-au adunat în fiecare noapte începând cu 28 noiembrie.
Protestatarii au continuat să mărșăluiască chiar și în mijlocul norilor de gaze lacrimogene de pe străzi în primele ore ale zilei de 3 decembrie.
Poliția din Tbilisi a făcut zeci de arestări. Jurnaliștii RFE/RL au declarat că poliția a arestat și a bătut mai mulți demonstranți după ce au fost dispersați în jurul orei 2 dimineața, pe 2 decembrie.
Ministerul de Interne a declarat că 224 de protestatari au fost reținuți pentru acuzații administrative și trei pentru acuzații penale. În plus, trei ofițeri de poliție au fost spitalizați și alți 113 au avut nevoie de tratament medical, a declarat ministerul pe 2 decembrie.
Președintele georgian Salome Zurabișvili a declarat pe rețeaua X că mulți dintre protestatarii arestați aveau răni la cap și față. Unele persoane au fost supuse bătăilor sistematice între arestare și transportul în centrele de detenție, a adăugat ea.
„Este o revoluție. Aceasta este o mișcare națională uriașă, aș spune, care s-a răspândit cu adevărat în întreaga țară, geografic și social, cuprinzând toate segmentele populației”, a declarat Zurabișvili pe 2 decembrie într-un interviu acordat Reuters.
Forțele speciale care poartă măști fac parte din „represiunea violentă asupra protestatarilor” care are loc în noaptea de 2-3 decembrie, a declarat ea pentru CNN, numind-o „un pas în plus împotriva libertății de exprimare”.
Guvernul are o politică ce urmărește limitarea exprimarea liberă a poporului georgian care nu vrea să meargă spre Rusia, a spus ea.
Reacția populară vine după „decizia scandaloasă” a premierului Irakli Kobahidze de a suspenda negocierile privind aderarea la UE, a spus ea.
Kobahidze a declarat anterior că Zurabișvili trebuie să părăsească funcția la sfârșitul mandatului său la sfârșitul acestei luni.
Zurabișvili a spus că rămâne în funcție „până când un președinte va fi ales în mod legitim”, după ce Visul Georgian a revendicat victoria în alegerile de luna trecută.
Zurabișvili și opoziția au acuzat fraudă și alte nereguli și refuză să recunoască noul parlament care ar urma să numească un nou președinte pe 14 decembrie.
„Nu există un parlament legitim și, prin urmare, un parlament nelegitim nu poate alege un nou președinte”, a spus ea pe 30 noiembrie.
Majoritatea georgienilor susțin aderarea la UE, iar eforturile de aderare la blocul comunitar sunt consemnate în Constituția georgiană.
Dar Visul Georgian a adoptat anul acesta ceea ce președinta Zurabișvili și criticii numesc „legea rusească” care reprimă ONG-urile și mass-media finanțate din străinătate, precum și un proiect de lege controversat privind drepturile comunității LGBT.
Georgia a primit statutul de candidat la UE în decembrie 2023, dar relațiile cu Bruxelles-ul s-au înrăutățit în ultimele luni, după adoptarea controversatei legi a „agenților străini”.
SUA au anunțat în iulie că vor întrerupe un program de asistență în valoare de 95 de milioane de dolari pentru guvernul georgian, avertizându-l că face regrese în ceea ce privește democrația.
Germania a declarat pe 2 decembrie că susține în continuare cererea Georgiei de aderare la UE.
„Ușa Europei rămâne deschisă pentru Georgia. Dar ceea ce este important este că Georgia decide să urmeze această cale, iar oamenii pe care îi vedem protestând vor să meargă pe această cale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Sebastian Fischer.
Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a anunțat pe 2 decembrie că Tallinnul a convenit împreună cu Letonia și Lituania să introducă sancțiuni împotriva „celor care au suprimat protestele legitime din Georgia”.
„Oponenții democrației și cei care încalcă drepturile omului nu sunt bineveniți în țările noastre”, a spus Tsahkna pe rețelele de socializare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
