Linkuri accesibilitate

Cazul Lituania | Drepturile migranților vs atacurile hibride asupra Europei


Migranți la granița dintre Belarus și Lituania, 20 iulie 2021.

Pentru a opri un posibil val de migranți pe care Belarus îi direcționează către granițele ei, Lituania a adoptat legislația care restricționează drepturile acestora.

Deși admite că legea ridică probleme de respectare a drepturilor omului, președintele Gitanas Nausėda, care luase în considerare să își folosească dreptul de veto, a promulgat legea cu condiția ca aceasta să fie „corectată” în scurt timp. Un consilier al președintelui spusese anterior că legea „aruncă drepturile omului la gunoi”.

Legislația grăbește procedurile de analiză a cererilor de azil, dar și procedurile de deportare, interzice eliberarea migranților din detenție timp de șase luni, le limitează posibilitățile de a face apel dacă cererea de azil le este refuzată și permite chiar deportarea lor în timpul procedurii de apel dacă aceasta a fost cumva acceptată.

În argumentarea adoptării legii, guvernul și legislativul de la Vilnius au invocat ceea ce descriu drept un „atac hibrid” pus la cale de Belarus pentru a pedepsi Europa pentru restricțiile impuse regimului autoritar al lui Alexandr Lukașenko. Belarus ar direcționa migranții către granița cu Lituania, i-ar ajuta chiar să ajungă acolo.

Circa 1.500 de persoane au trecut ilegal din Belarus în Lituania în această vară, de peste 20 de ori mai mulți decât în întregul an 2020.

Video | Cum ajung mii de refugiați în UE pe la granița cu Belarus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Deși crede afectează drepturile migranților, președintele Lituaniei a explicat că a fost nevoit să promulge legea pentru a nu transmite un semnal greșit țărilor din care provin aceștia. Săptămâna trecută, ministrul de Externe Gabrielius Landsbergis vizitase Irakul pentru negocieri cu privire la procedura de reprimire în țară a migranților reținuți în Lituania.

Un purtător de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a spus pentru Europa Liberă că OIM monitorizează situația „cu îngrijorarea și regretă să migranții sunt, din nou, în centrul unei controverse. Facem apel la calm și cumpătare, dialog și asistență imediată pentru cei în nevoie", ne-a transmis purtătorul de cuvânt Safa Msehli. OIM face apel la cooperare internațională și la respectarea legilor internaționale și bunelor practici în gestionarea situației de la graniță.

Securitatea și drepturilele migranților trebuie să fie prioritare", spune Safa Msehli.

​Pe lângă înăsprirea legislației, Lituania construiește un gard de sârmă ghimpată de 550 de kilometri la granița cu Belarus.

Lituania construiește un gard de sârmă ghimpată la granița cu Belarus.
Lituania construiește un gard de sârmă ghimpată la granița cu Belarus.

„[n.r. Migranții] Sunt folosiți ca instrumente de regimuri cărora nu le pasă de ei. Nu sunt Lukașenko sau Putin cei cărora le pasă de oamenii din Irak și țările africane. Vor doar să îi folosească ca instrumente pentru a pune presiune pe Uniunea Europeană și a declanșa dezbateri politice nesănătoase, ca să spun așa”, declara pentru Europa Liberă premierul Ingrida Šimonytė.

Legea încalcă principiile fundamentale ale drepturilor omului și umanității”, spune însă organizația neguvernamentală Diversity Development Group. Reprezentatul acesteia, Akvile Krisciunaite, a adăugat pentru AFP: „ Drepturile omului sunt la fel pentru toți, fie că sunt migranți sau cetățeni ai Lituaniei”.

În opinia ministrului de Interne, Agnė Bilotaitė, migranții ajunși în Lituania nu sunt „adevărați solicitanți de azil”, ci un instrument folosit de Lukașenko împotriva Europei. Țări precum Irak, trebuie să afle cu ruta Belarus – Lituania nu este o rută convenabilă, a spus ea.

Directorul Crucii Roșii Lituania a spus însă pentru agenția de știri Reuters că legislația reprezintă „o potențială încălcare a drepturilor omului".

Migrant sau refugiat?

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), migranții sunt considerați „persoane care își părăsesc locuința, din diferite motive, pentru a se muta în interiorul aceleiași țări sau în străinătate”. Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR) detaliază definiția explicând diferența dintre cele două categorii:

Migranții

  • aleg să se mute în special pentru un loc de muncă și o viață mai bune;
  • unii migranți se mută pentru acces la educația pe care și-o doresc;
  • migranții nu se află într-o situație de risc dacă se întorc acasă;
  • la întoarcerea acasă, migranții se bucură de protecția guvernelor lor;

Refugiații

  • își părăsesc casa din cauza unui conflict armat sau a persecuției;
  • în general, își părăsesc țara pentru a scăpa cu viață și primesc, astfel, statul de refugiat;
  • a nu le acorda azil reprezintă un pericol direct și poate duce la moartea lor;
  • beneficiază de asistența și ajutorul altor state și ale instituțiilor internaționale;

Cei care încearcă să intre ilegal în statele Uniunii Europene, fie că o fac prin Lituania via Belarus, prin România, Grecia sau Italia ar putea face parte din oricare dintre cele două categorii.

Cazul Ungariei

În 2015, Ungaria a construit un gard de sârmă ghimpată la granița cu Serbia, pentru a opri valul de migranți. Măsura a fost criticată și plasată în categoria deciziilor care ar fi sugerat fie populismul, fie nepăsarea lui Viktor Orban față de drepturile omului. În plus, Ungaria refuzase cotele alocate de UE pentru primirea migranților care ajungeau în număr mare la granițele Uniunii.

Când Ungaria a cerut fonduri pentru gardul construit la granița cu Serbia, EU a refuzat, spunând că UE sprijină măsuri de control al granițelor precum camere de supraveghere, nu construcția de garduri.

În 2021, Curtea Europeană de Justiție condamna Ungaria pentru legislația cu privire la solicitanții de azil. Aceasta făcea, potrivit Curții, aproape imposibilă solicitarea de azil la granița dintre Serbia și Ungaria. Anterior, Curtea declarase drept ilegale așa numitele „zone de tranzit”, tabere de la graniță unde migranții putea completa cererile de azil.

Curtea spunea că Ungaria nu avea dreptul să respingă cererile de azil în mod nejustificat și că Ungaria nu respectase dreptul solicitanților de a rămâne în țară și încălcase legea îndepărtând unii solicitanți de azil fără îndeplinirea procedurilor internaționale.

Un migrant atinge gardul de sârmă ghimpată ridicat de Ungaria la granița cu Serbia. 16 septembrie 2015
Un migrant atinge gardul de sârmă ghimpată ridicat de Ungaria la granița cu Serbia. 16 septembrie 2015

Situații similare nu sunt, până în prezent, semnalate în Lituania, iar autoritățile de la Vilnius sunt implicate activ în discuții în care prezintă problema în contextul mai larg al atacului hibrid lansat de Belarus. UE și-a anunțat sprijinul pentru eforturile Lituaniei de a rezolva problemele de la granița cu Belarus, și mai multe țări au trimis ajutoare la graniță.

Și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră, Frontex, și-a anunțat sprijinul. Aceasta va trimite cu începere din 29 iulie, până în 6 octombrie, la granița dintre Lituania și Belarus 60 de polițiști de frontieră, două elicoptere, 30 de vehicule și personal care să ajute la intervievarea migranților.

Președintele Consiliului European, Charles Michel (centru) a mers la granița cu Belarus împreună cu premierul Lituaniei, Ingrida Šimonytė (dreapta). 6 iulie 2021
Președintele Consiliului European, Charles Michel (centru) a mers la granița cu Belarus împreună cu premierul Lituaniei, Ingrida Šimonytė (dreapta). 6 iulie 2021

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat situația în discuțiile din această săptămână cu autoritățile din Irak. La începutul lunii, la Vilnius, acesta criticase autoritățile din Belarus după ce Lituania decretase stare de urgență la graniță din cauza valului de migranți în special din Irak și Afganistan, țară grav afectată în prezent de intensificarea atacurilor talibanilor, odată cu plecarea forțelor internaționale.

„UE a sancționat Belarus și va continua lupta pentru promovarea valorilor noastre. Vă puteți baza pe sprijinul UE”, a spus Michel.

Facebook Forum

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG