„Nu știu ca până în prezent vreun distribuitor să fi semnat contract pe noile prețuri. Tot lanțul de aprovizionare poate fi afectat, să nu mai fie livrate produsele către spitale, școli, magazinele de cartier, supermarketuri, tot”, avertizează Constantin Dumitriu, vicepreședintele Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).
Este vorba de alimentele considerate „de bază” și incluse în Ordonanța ieftinirii, dată de guvern la sfârșitul lunii iunie și care va intra în vigoare la 1 august.
Distribuitorii se plâng de mai multe neclarități, dintre care două majore.
- raportarea la prețul produselor aflate deja în stoc
- cunoașterea adaosului deja practicat de alți distribuitori până la ei
Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare, ordonanța ce-și propune limitarea adaosului comercial pentru trei luni la producători, distribuitori și comercianți nu are norme de aplicare care să răspundă acestor întrebări.
Ce limitează „Ordonanța ieftinirii alimentelor”
Pe 30 iunie, Guvernul dădea Ordonanța 67/2023.
„O măsură cu caracter temporar în vederea combaterii creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare”, conform documentului.
Prevăzută pentru trei luni, începând de la 1 august, se aplică tuturor operatorilor economici înregistrați în România, indiferent de forma de organizare.
Este vizat întreg lanțul de producție, import, comerț intracomunitar, distribuție și vânzare cu amănuntul, pentru 14 categorii de produse agricole și alimentare.
Concret, cota de adaos comercial practicată nu trebuie să depășească 20% la producător, 5% la distribuitor și 20% la comerciant. Ei i se adaugă cheltuielile directe și indirecte.
Aparent simplă, Ordonanța le dă mari bătăi de cap distribuitorilor, mulți dintre ei nesemnând nici până la această dată contracte cu noile prețuri.
Mai mult, iau în calcul chiar renunțarea la unele înțelegeri, ceea ce ar putea lăsa goale cămările unităților de stat în care se oferă o masă.
Efectul de bumerang al Ordonanței ieftinirii alimentelor
Nelămuririle distribuitorilor sunt multiple.
În primul rând, nu știu care poate fi considerat prețul de referință al unui produs dacă au, de exemplu, stocuri de zahăr cumpărat în perioade diferite, cu costuri diferite.
Calcularea costurilor operaționale separat pentru cele 14 categorii de produse agricole și alimentare se poate dovedi extrem de dificilă în condițiile în care distribuitorii manipulează, cară sau depozitează, în același timp, cu aceiași oameni și vehicule ori în același spațiu și alte produse, cum ar fi apă, sucuri ori cafea.
Individualizarea nu poate fi făcută standard, în lipsa unui normativ. Cum ar putea fi ele atunci justificate, în cazul unui control, se întreabă distribuitorii.
„Acestea sunt, în linii mari, problemele întregului lanț de aprovizionare, nu neapărat distribuție, până la consumatorul final. Normele de aplicare sunt absolut necesare pentru că, altfel, se poate ajunge la un abuz masiv din partea instituțiilor, atunci când sunt în control”, a declarat pentru Europa Liberă Constantin Dumitriu, vicepreședintele Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR).
În opinia sa, o soluție ar fi calcularea procentuală, de către fiecare companie implicată, a cheltuielilor operaționale.
„Noi suntem de acord cu acest lucru, dar instituțiile statului vor fi de acord cu acest lucru? Iată de ce este nevoie de metodologii clare de aplicare a acestei Ordonanțe. Sunt foarte multe companii (vizate de OUG 67/2023, n.r.) care nu cunosc ce trebuie să facă”, explică Dumitriu.
Cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare, mulți distribuitori nu au semnat contracte cu noile prețuri și nu știu cum să procedeze.
Nici rezilierea contractelor nu este o opțiune, pentru că le-ar afecta punctajul în cazul în care ar mai dori să participe la licitații viitoare.
Continuarea îi expune însă riscului de a fi amendați, în cazul în care se va considera greșit modul în care au aplicat legea.
Sancțiunile sunt extrem de dure: între 100.000 și 2 milioane de lei.
Reacția tăcută a autorităților
În acest context, Europa Liberă a adresat Guvernului, Ministerului Agriculturii (cosemnatar) și Agenției Naționale de Administrare Fiscală o solicitare în care arată că o parte dintre operatorii economici vizați de ordonanța ieftinirii alimentelor susțin că activitatea le-ar putea fi afectată, în lipsa unor norme de aplicare.
Am arătat, concret, situațiile semnalate de distribuitori:
- Care este prețul de raportare pentru adaosul comercial, în condițiile în care un distribuitor poate avea pe stoc mărfuri cumpărate în perioade diferite, cu prețuri diferite?
- Cum se calculează cheltuielile operaționale făcute de un distribuitor strict pentru produsele prevăzute în OUG 67/2023, în condițiile în care de obicei alimentele incluse acum în lista celor 14 „de bază” sunt transportate, sortate sau depozitate alături de alte categorii de alimente sau bunuri de consum, iar în contabilitate nu sunt prevăzute capitole speciale pentru transport, manipulare sau depozitare?
- De unde cunoaște distribuitorul ce adaos a fost practicat pe tot lanțul până la el?
- În cazul în care au fost făcute deja achiziții la preț mai mare decât cel care va fi considerat de referință, cum pot fi făcute vânzările la un preț mai mic în condițiile în care legea nu permite vânzarea în pierdere?
- Date fiind neclaritățile semnalate de mediul de afaceri, vor fi publicate Norme de aplicare ale OUG 67/2023?
Până în prezent nu am primit nicio reacție de la instituțiile vizate, cu o singură excepție. ANAF a răspuns după o săptămână că nu ne poate da niciun răspuns.
„Vă aducem la cunoștință faptul că solicitarea dvs., înregistrată la ANAF - Serviciul Comunicare, Relații Publice și Mass-Media sub nr. 632/19.07.2023, a fost redirecționată, spre competentă soluționare, către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, de unde urmează să primiți răspuns.
Cu deosebită considerație,
Agenția Națională de Administrare Fiscală, Serviciul comunicare, relații publice și mass – media.”
Neoficial, e posibil să nu apară norme.
„Vor fi niște instrucțiuni în urma discuțiilor cu cei de la ANAF”, a declarat pentru Europa Liberă o sursă apropiată premierului Marcel Ciolacu.
Când vor fi date instrucțiunile, nu se știe.
Lista produselor din ordonanța ieftinirii
Cele 14 produse agricole și alimentare vizate de actul guvernamental sunt:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu „000“ 1 kg
6. Mălai 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc.
8. Ulei de floarea-soarelui 1 l
9. Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi de pui).
10. Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc).
11. Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei capia).
12. Fructe proaspete vrac (mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă).
13. Cartofi proaspeți albi vrac
14. Zahăr alb tos 1 kg
