PNL are trei mari dureri: sondajele de opinie în care a ajuns la 18% și faptul că vâslește în siajul PSD, care are toate premisele să trecă primul linia de sosire în alegeri, și lipsa unui candidat viabil la prezidențiale. Sunt motive suficiente ca atmosfera din partid să fie una înveninată.
Discuțiile aprinse, injuriile și amenintările din ședința Biroului Politic Național de acum trei zile stau mărturie. S-a ajuns până acolo încât ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a fost avertizat de colegul și deputatul Pavel Popescu că va fi „dat cu capul de pereți” dacă mai vorbește neîntrebat și fără a discuta în prealabil cu partidul.
”Să ne luăm angajamentul că PNL nu va vota aceste măsuri. Boloş trebuie să înţeleagă că va fi dat cu capul de pereţi dacă mai vorbeşte despre subiecte care nu au fost discutate în partid”, a spus deputatul Popescu, potrivit unor surse politice.
Ministrul Boloș, care a deținut portofoliul Fondurilor Europene în Guvernul Ciucă, a moștenit de la predecesorul său, Adrian Câciu, un buget prost alcătuit și cu probleme de deficit.
Marcel Boloș a comunicat în ședința PNL că a primit o scrisoare de la Comisia Europeană în care România era avertizată că dacă nu scade deficitul bugetar ”se suspendă fondurile europene”. Ca soluție, Boloș a propus eliminarea facilităților din domeniul IT, formulă cu care Ciucă nu a fost de acord.
Degetul pe rană l-a pus europarlamentarul Rareș Bogdan, care și-a întrebat colegii dacă nu s-au săturat să „plătească PNL greșelile PSD”.
„Nu mai cedăm! Dacă cedăm o să avem o problemă cu electoratul. Să rezolve problema economiei, nu e problema mea azi. Nu pot să intru în criză că vrea Ciolacu”, a spus Rareș Bogdan.
Iar Gheorghe Flutur a mers până la a spune că e preferabilă ieșirea de la guvernare decât cedarea permanentă și că nu PNL trebuie să comunice lucrurile neplăcute în situația în care PSD e „vioara întâi”.
PNL, disperat că îi merge tot mai prost
Atmosfera din PNL e de mai multă vreme tensionată, iar pierderea funcției de premier nu a făcut decât de agraveze lucrurile.
Aceasta și pentru că PNL nu și-a schimbat strategia în raport cu PSD, adică nu face opoziție și nu critică măsurile guvernului Ciolacu, spune pentru Europa Liberă o sursă din PNL.
„Trebuia, cel puțin așa s-a convenit, iar Ciucă s-a angajat la asta, să fim mult mai proactivi și mai critici față de acțiunile PSD și ale lui Ciolacu. Din păcate, se merge în continuare pe o variantă soft, a micilor înțelegeri și negocieri, care nu ajută partidul să se repoziționeze în perspectiva alegerilor. De aici și nemulțumirea multora”, ne spune sursa menționată.
„Nu putem continua așa”, accentuează aceasta.
Ușor de spus, greu de făcut- chiar când încearcă să facă opoziție nu le iese, spune pentru Europa Liberă sociologul și analistul Ovidiu Voicu.
„Partidul nu are un lider autentic care să fie capabil să coordoneze o astfel de strategie și nu are nici o viziune reală. Vedem că liderii PNL nu s-au pus de acord între ei, inclusiv pe problemele fundamentale ale funcționării economiei. Una ne spune Boloș, alta Ciucă și alta liderii de pe margine, Rareș Bogdan și ceilalți.
Ședința aceea arată o stare de tensiune peste cotele obișnuite, dar și faptul că nu există un dialog autentic intern în care să se pună de acord care este linia partidului. În același timp există și acest sentiment vizibil de disperare că partidul merge prost”, declară Ovidiu Voicu.
Iar partidul chiar merge prost, ultimul sondaj de opinie îl arată la doar 18%, depășit cu 4 procente de AUR care a ajuns la 22%. O situație neplăcută, care produce nemulțumiri și împarte partidul în tabere, așa cum a arătat deja Europa Liberă.
Cine îl vrea pe Hellvig în PNL
Demisia șefului SRI, Eduard Hellvig, nu poate fi scoasă din contextul poziției ingrate în care a ajuns PNL, mai ales că informații despre o eventuală revenire a acestuia în partid pe o poziție de forță circulă de ceva vreme.
Hellvig se poate contura ca o soluție salvatoare pentru un grup din PNL, care consideră că partidul se îndreaptă spre prăpastie cu actuala formulă de conducere.
În plus, Hellvig ar putea avea susținere din partea așa numitei aripi ardelene a PNL, de care este apropiat. De unii dintre ei, cum ar fi Rareș Bogdan, chiar foarte apropiat. Hellvig și Bogdan au fost colegi de facultate și prieteni de familie- își făceau concediile împreună, așa cum arătau fotografiile din presa vremii.
Eduard Hellvig a ținut anul trecut la Cluj, la Universitatea Babeș- Bolyai, un discurs pe care mulți analiști l-au văzut clar în registru electoral.
Interesant a fost că șeful SRI a făcut atunci, pe fondul ascensiunii partidului de sorginte extremistă AUR, o pledoarie pentru naționalism, e adevărat unul echilibrat și moderat. Mai exact unul așa cum promovează aripa ardeleană a PSD și PNL.
În politica românească, carierele celor proveniți din structurile de forță au fost aproape meteorice, mai mult, scurtimea lor nu a fost compensată de o strălucire aparte.
Exemplul cel mai la îndemână este Mihai Răzvan Ungureanu, uns premier de fostul președintele Traian Băsescu aproape direct din scaunul de șef al SIE, al cărui mandat s-a încheiat după doar 78 de zile, după care steaua sa a apus.
Este fostul șef al SRI o soluție pentru PNL?
Întrebarea este în ce măsură Hellvig poate fi o soluție pentru PNL, aflat în evident picaj și în lipsă de lideri. Ar fi o formulă cu șanse de reușită sau din contra?
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu susține că pentru PNL Eduard Hellvig nu este soluția de renaștere a partidului.
„Aducându-l înapoi pe dl Hellvig din poziția de fost șef SRI întotdeauna va exista o suspiciune că domnia sa își folosește informațiile secrete la care a avut acces pentru a-și netezi drumul politic.
Pentru PNL nu au fost o formulă nici Orban, nici Cîțu, dar partidul le-a încercat, nu e o formulă nici Ciucă. Partidul nu a arătat că are foarte multă rațiune, așa că nu ar fi o surpriză să încerce și cu Hellvig”, ne spune Ovidiu Voicu.
Hellvig este un personaj cu rădăcini politice dintre cele mai diverse, ele se întind din ograda lui Dan Voiculescu până la guvernul Ponta din perioada USL și la campania electorală a lui Klaus Iohannis, când a devenit un apropiat al președintelui. Un traseu care arată o doză consistentă de relativism ideologic.
Dar oare nu așa este întregul PNL astăzi? Nu cumva și-a pierdut mult din identitatea liberală, așa încât un personaj ca Eduard Hellvig nu ar dăuna prea mult din această perspectivă?
Ovidiu Voicu argumentează că fostul șef al SRI nu ar putea să ajute PNL să se reîntoarcă către poziția de centru dreapta, „de partid liberal economic și conservator social cu care a avut succes”. Mai atrage atenția că această opțiune se îngustează pe măsură ce partidul stă mai mult timp în poziția de partener minoritar al PSD.
„Deci nu cred că PNL poate să găsească o soluție reală de a reveni la statura de acum cinci ani împreună cu Hellvig”, concluzionează analistul.
Serviciile de informații nu sunt iubite
Pe de altă parte, serviciile secrete nu sunt iubite de populație care a văzut și încă mai vede în ele umbra Securității.
O percepție adânc înrădăcinată, mai ales că serviciile informații nu au stat departe de politică. Suspiciunea că ele își bagă coada și influențează totul în România, de la alegeri, decizii politice, mass-media și afaceri e greu vindecabilă.
Iar declarațiile lui Eduard Hellvig, care a încercat să delimiteze SRI de Securitate nu au ajutat prea mult.
„Fantoma securismului care bântuie prin societate”, despre care vorbea acesta este vioaie mai ales după ce serviciile secrete, împreună cu „experți” de la Cotroceni, au scris legile securității naționale. Unele care le întăreau excesiv puterea, le scoteau de sub control parlamentar și avea prevederi care încălcau drepturile omului.
Serviciile de informații și șefii acestora nu s-au bucurat niciodată de încrederea populației, iar din această perspectivă eventuala implicare a lui Eduard Hellvig în politica PNL nu pare cea mai fericită idee.
