Linkuri accesibilitate

Horațiu Moldovan: Măsurile de relaxare vor fi luate când vom avea un trend descendent al infecțiilor timp de o săptămână


Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, susține, într-un interviu pentru Europa liberă, că infectarea cu COVID 19 a unui număr atât de mare de cadre medicale se datorează în principal nerespectării procedurilor, iar conducerea militară adusă la spitalele din Suceava și Deva are rolul de ­a ”restabili ordinea”. Deși procentul cadrelor medicale infectate provine în proporție de 70% din spitalele non-COVID, nu există încă obligativitatea purtării echipamentului de protecție, mască și mănuși, în aceste spitale. ”Vom extinde cât de curând această obligativitate”, spune Horațiu Moldovan. În același timp, medicii de la Suceava care vor refuza să se carantineze, așa cum sună dispozițiile conducerii militare, riscă să intre sub incidența Codului penal. ”Există legislație, există Cod penal, articolul 352 (zădărnicirea combaterii bolilor), dacă acolo se încadrează, și asta sunt organe abilitate să stabilească”, ne declară secretarul de stat.

Citește ce spune Horațiu Moldovan despre posibilitatea de a fi demisă Sorina Pintea de la conducerea spitalului din Baia Mare.

Europa liberă: Cum vedeți evoluția epidemiei în contextul noilor focare și cam în ce interval de timp s-ar putea lua primele măsuri de relaxare?

Horațiu Moldovan: Decizia de a relaxa măsurile nu va fi luată decât în momentul în care trendul ratei infecțiilor va fi descendent. Deci în momentul în care din punct de vedere statistic ne vom găsi pe o curbă descendentă a incidenței infecțiilor în populație atunci se va pune problema, vom lua în calcul relaxarea măsurilor. Atât timp cât infecția este pe un trend ascendent nu ne punem această problemă.

Europa liberă: Cam cât timp vor trebui infecțiile să fie pe un trend descendent?

Horațiu Moldovan: După opinia noastră câteva zile la rând, peste o săptămână.

Europa liberă: Doamna Sorina Pintea și-a rupt demisia și, iată, a revenit la conducerea spitalului județean din Baia Mare. Toate spitalele acestea au trecut în coordonarea ministerului sănătății. Va fi lăsată acolo? Azi premierul Orban a cerut ministrului s-o demită. Ce aveți de gând?

Horațiu Moldovan: Doamna Pintea a susținut un concurs pentru postul de manager și acest concurs este valabil. Prezentarea demisiei și retragerea acestei demisii, în situația în care este legală, doamna Pintea va fi managerul acestui spital. Înțeleg că e în concediu medical. Atât timp cât este managerul legal al spitalului din Baia Mare, va conduce acest spital.

Europa liberă: Au mai fost înlocuiți și alți manageri care ocupau postul tot în urma unui concurs sau ce o fi fost el, că mulți manageri erau pe linie politică, sau chiar membri de partid, ca doamna Pintea.

Horațiu Moldovan: Nu vreau să intru în aspectele politice. Dacă avem motive să înlocuim manageri sigur că îi înlocuim acolo unde nu gestionează bine spitalul respectiv. Putem să facem asta în orice spital din România, legea ne permite.

Europa liberă: Deci nu aveți de gând s-o schimbați?

Horațiu Moldovan: Fără motiv să schimbăm un manager? Fără să avem o justificare să o facem? Nu. Dacă există o justificare, dacă doamna Pintea nu poate gestiona spitalul din Baia Mare, sigur că vom lua în calcul, dar atâta timp cât spitalul funcționează și doamna Pintea își face treaba e un manager legal.

Europa liberă: Sunt în acest moment 700 de cadre medicale infectate cu COVID 19. Cum s-a ajuns la această situație, au fost greșeli?

Horațiu Moldovan: ”Procentul este relativ mai ridicat pentru că au existat accidente epidemiologice în câteva puncte din țară, mă refer la spitalul județean din Suceva și din Deva, dar, pe de altă parte, la spitalele infecțioase din prima linie procentul de infectare este semnficativ mai mic. Se desprinde concluzia că acolo unde se respectă riguros protocoalele și regulile de protecție și unde există o competență reală procentul este mic. În consecință, la spitalele de care am amintit, dar nu sunt singurele, nu au fost respectate protocoalele și nu s-au folosit echipamentele corect, iar procentul de infecție a fost mult prea mare. ”

Europa liberă: Cadrele medicale de la spitalele care nu au fost în prima linie, dar nu numai, s-au plâns în mod repetat că nu existau echipemente. Totodată, protocoalele de la acea vreme nu prevedeau obligativitatea purtării echipamentelor de protecție, mă refer la măști și mănuși. Credeți că a fost și acesta un factor care a contribuit la răspândirea virusului în spitale?

Horațiu Moldovan: Faptul că în spitalele non- COVID s-au produs aceste infectări masive este pentru că ancheta epidemiologică la triajul pacienților nu a fost corect făcută. Echipamentele de protecție au existat la aceste spitale la care s-a înregistrat un număr mare de infecții și ele au fost corect distribuite spre liniile de asistență în care riscul era cel mai mare, din păcate însă nu au fost respectate regulile de funcționare a spitalelor respective. Mai mult de atât, și acum sunt probleme în gestiunea acestei situații și la spitalul județean din Suceava, și la spitalul județean din Deva. Acesta este motivul pentru care a trebuit să aducem conduceri cu caracter militar și am deplasat la spitalele respective specialiști în epidemiologie de la Direcția medicală a Armatei care refac aceste circuite și restabilesc ordinea.

Europa liberă: De la nivelul ministerului s-a spus în repetate rânduri că orice pacient este un posibil infectat cu COVID 19. De aceea întreb: în momentul de față există obligativitatea purtării echipamentului minim de protecție, măști și mănuși, în toate spitalele de România?

Horațiu Moldovan: Aceste echipamente sunt obligatorii pentru spitalele cuprinse în planul alb care tratează pacienți COVID, pe măsură ce fenomenul epidemic se extinde este foarte probabil că vom extinde la toate spitalele din România obligativitatea purtării echipamentelor. În acest moment este o recomandare. În următoarele zile ne așteptăm ca numărul spitalelor care tratează pacienți COVID să crească în mod semnificativ.

Europa liberă: Dată fiind experiența proastă de până acum- aproximativ 70% din cadrele medicale infectate provin din spitale non-COVID- nu vă e teamă că vor apărea infecții și în alte spitale? Nucredeți că ar trebui să devină cât mai repede obligatorie purtarea echipamentului de protecție în toate spitalele?

Horațiu Moldovan: A trebuit să prioritizăm purtarea echipamentelor, dar pentru că toate spitalele au risc epidemiologic la admisie, ar trebui extinsă cât mai repede obligativitatea purtării ehipamentului și asta se va întâmpla cât de curând.

Europa liberă: Lipsa testării cadrelor medicale a contribuit și ea la acest număr mare de infectări în rândul acestora?

Horațiu Moldovan: Nu cred că nivelul de testare este problema în acestă situație, un cadru medical poate ieși azi negativ și mâine pozitiv, nu putem să testăm în fiecare zi medicii. Problema este rigurozitatea respctării protocoalelor pe care spitalele le au.

Europa liberă: Faptul că s-au adus conduceri militare la două spitale, deocamdată, arată o hibă majoră a sistemului medical? Care este aceasta?

Horațiu Moldovan: În România există patru sute și ceva de spitale, din care patruzeci de spitale județene, și am fost nevoiți să apelăm la suport managerial de la armată doar în două. Au fost câteva puncte fierbinți, le-am menționat, în care s-au produs demisii la rând ale managerilor civili și ca să stabilizăm situația am apelat la medici militari ca manageri, care sunt și directori medicali și epidemiologi medicali, care sunt sub comandă. Sistemul medical este funcțional în acest moment și tratăm bolnavii cu maximum de dedicație.

Europa liberă: Dar nici în spitalele militare situația nu e prea ”stabilă”, sunt destule, vă menționez trei: spitalul militar central din București, cele din Focșani și Galați, care au destule cadre medicale infectate. Adică, spitalele medicale nu s-au descurcat nici ele prea bine, nu sunt chiar cel mai bun exemplu.

Horațiu Moldovan: Medicii medicali nu sunt scutiți de infecții, sunt expuși acestui risc în aceeași măsură cu medicii civili. Medicii militari de care am vorbit au fost deplasați în zona de management, în gestiunea administrativă, deci nu au substituit medicii civili în acțiunea directă la patul bolnavului. Doar în situația în care au fost goluri, medici civili infectați care nu au mai putut să-și exercite meseria, au fost acoperite cu medici militari.

Europa liberă: Eu vorbeam exact de managementul în spitalele militare care au avut destule cazuri de infectări și care, deci, nu a fost la înalțime. Probabil că nici acolo nu s-au respectat protocoale, circuite etc de au fost accidente epidemiologice?

Horațiu Moldovan: Dacă au fost accidente epidemiologice în spitale militare, asta nu înseamnă că echipele care au fost deplasate în spitalele civile reproduc aceleași erori. E vorba de alte echipe. Medicii militari și Direcția medicală a Armatei reprezintă o rezervă strategică la care în situații de criză putem să apelăm.

Europa liberă: La Suceava există plângeri vizavi de măsurile luate de managementul militar, mă refer la decizia de a obliga cadrele medicale sănătoase să intre în carantină, la hotel. Este legală o astfel de carantinare? Nu e un exces?

Horațiu Moldovan: Având în vedere situația specială de acolo, a dimensiunii focarului și a problemelor legate de funcționalitate, a fost deplasat generalul Ionel Oprea, fost comandat al Direcției medicale a Armatei, care gestionează acestă situație mai complexă. Această măsură este fără îndoială pentru a încerca să limiteze difuzia infecției în Suceava.

Europa liberă: Și dacă medicii refuză să intre în această carantină ce urmează? Există o posibilitate să fie obligați fără să li se încalce anumite drepturi?

Horațiu Moldovan: Există legislație, există Cod penal, articolul 352 ( este vorba de articolul privind zădărnicirea combaterii bolilor n.r.), dacă acolo se încadrează, și asta sunt organe abilitate să stabilească.

Europa liberă: S-a promis că va crește capacitatea de testare a României, lucru care s-a întâmplat într-o măsură destul de relativă, există o medie de 3000 testări pe zi. Numărul cazurilor noi de infectări crește sau scade proporțional cu testările. Ce se întâmplă, încă nu există suficiente teste sau e o chestiune de strategie?

Horațiu Moldovan: La începutul acestei epidemii, acum două luni, aveam doar un centru de testare PCR, la Institul Matei Balș. Acum avem 35 de laboratoare funcționale de testare, iar laboratoare pe cale să introducă tehnologia mai sunt încă șase. De asemenea, numărul de testări a crescut, a ajuns la 3500 sau chiar 4000 pe zi. Comparativ cu alte țări, numărul de 3000 este comparabil cu nivelul din Germania unde sunt 6500 pe zi și cu cel din Franța, unde sunt 5000 pe zi, dacă facem un raport al populațiilor. Procedura de testare este stabilită de echipa de specialiști care se ocupă de gestiunea epidemiei, epidemologi și infecționiști de renume, testăm după această procedură. Nu testăm haotic, asta este o chestiune de discutat pentru că există și alte opțiuni în alte țări. Astăzi testăm ce este de testat și respectăm definiția de caz, fără să facem testări la liberă inspirație.

Europa liberă: Da, dar Germania testează masiv cu vreo lună și ceva înainte să înceapă România testarea, acum a ajuns la 500.000 de teste pe săptămână, iar noi la 3000 pe zi...

Horațiu Moldovan: Asta e realitatea din România. Aparate PCR s-au cumpărat, teste s-au cumpărat, sunt peste tot, o să le punem pe site-ul Ministerului Sănătății ca să le vadă toată lumea, a califica personalul ca să le și folosească nu se face pe loc, e un proces care se derulează în timp. Dar, totuși, e o chestiune de zile, săptămâni ca să creștem mai mult capacitatea de testare.

Europa liberă: De ce nu se fac teste rapide, pentru că s-au achiziționat și din acestea?

Horațiu Moldovan: Testele rapide sunt teste serologice, nu sunt teste de diagnostic antigenic, deci dacă facem un astfel de test el ne dă un rezultat imediat, e din sânge, dar nu ne pune diagnosticul dacă poartă virusul în momentul respectiv, deci dacă este contagios, ceea ce pe noi ne interesează în gestiunea pandemiei. Testul rapid ne dă o informație tardivă.

Europa liberă: Pe de altă parte, sunt multe țări care îl folosesc și îl recomandă și folosec.

Horațiu Moldovan: Fiecare țară are politica pe care o dorește. Noi avem această politică.

Europa liberă: Aveți în intenție să folosiți mai mult spitalele private pentru coronavirus?

Horațiu Moldovan: Spitalele private sunt ultimele care vor fi folosite în gestiunea acestei epidemii, conform planului alb. Dispunem încă de rezerve importante în spitalele publice. Menționez însă că medici epidemiologi și infecționiști din spitalele private au fost detașați în spitalele publice încă de la începutul epidemiei. De asemenea, există laboratoare care fac teste PCR în mod constant prin rețelele private

Europa liberă: Cum se explică faptul că sunt pacienți tineri care mor, unii care nu au boli asociate?

Horațiu Moldovan: Suntem și noi îngrijorați că ne confruntăm cu un virus care își schimbă caracterele genetice destul de mult, este un virus agresiv și ajungem să ne confruntăm cu decese și la persoane mai tinere. Din fericire, deocamdată numărul lor este relativ scăzut.

Europa liberă: Este în discuție un tratament cu plasmă de la pacienții care au avut coronavirus. Despre ce este vorba și când va putea începe acest tratament?

Horațiu Moldovan: Principiul este de a recolta plasmă de la pacienții care s-au vindecat și de a supune această plasmă unei tehologii care se numește plasmafereză, producând o plasmă care conține o concentrație mare de anticorpi anti-COVID, un ser anti-COVID. Administrarea acestui ser pacienților infectați e de natură să ajute la vindecarea lor. Această tehnologie este rezervată pacienților gravi. În România am obținut prin donație trei echipamente pentru a implementa această tehnologie, echipamentele au fost distribuite unul la Timișoara, unul la Matei Balș și unul la Fundeni. Operaționalizarea lor nu este încă realizată, suntem în faza de organizare a acestui procedeu, nu este simplu pentru că trebuie să recoltăm plasmă de la pacienți care au fost bolnavi, există o reținere psihologică și emoțională firească de a-și dona sângele, și, nu în ultimul rând, există niște tehologii conexe necesare. Plasma trebuie verificată de alte echipamente care sunt limitate, nu sunt în aceleași locuri în care ne-am propus să punem aceste aparate. Deci suntem pe cale să organizăm această chestiune, de program se ocupă profesorul Irinel Popescu.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG