Linkuri accesibilitate

Imbroglio politico-sexual în Franța, Zuckerberg e primit cu răceală la UE, iar Jeff Bezos plătește dijmă naturii. Revista presei europene


În Franța continuă acel thriller declanșat de compromiterea candidatului lui Macron în alegerile pentru primăria Parisului: Benjamin Griveaux.

Cei doi inculpați (vezi revista presei de ieri) în rocambolesca afacere de moravuri, cu tentă politică, din Franța, azilantul rus Piotr Pavlenski și prietena lui Alexandra de Taddeo, nu au putut, cum o rezumă Le Monde, să beneficieze de avocatul pe care îl solicitaseră, Juan Branco, din pricina relațiilor strânse pe care acest consilier al lui Julian Assange le întreține cu noii săi clienți.

Cei doi sunt inculpați pentru a fi postat pe rețelele sociale un video care îl reprezenta pe candidatului lui Macron în alegerile pentru primăria Parisului, Benjamin Griveaux, masturbându-se.

Le Monde face portretul acestui Juan Branco, avocat de extrema stângă, în vârstă de 30 de ani, autorul unui pamflet anti-Macron foarte popular, intitulat Crépuscule, în care atacă elitele Franței. Tot el a mai apărat un « gilet jaune ». Judecătorul nu a acceptat însă, conform articolului 63-3-1 din codul de procedură penală, ca Juan Branco să apere cuplul inculpat, din pricina « conflictului de interese » dintre avocat și inculpați. Le Figaro scrie că baroul a deschis o anchetă deontologică în privința avocatului Juan Branco.

Libération face portretul studentei Alexandra de Taddeo, în vârstă de 30 de ani, întrebându-se dacă ea este complice în afacere sau a fost folosită. Video-urile erotice i-au fost trimise acesteia de către Benjamin Griveau în primăvara lui 2018. Corriere della Sera, în Italia, îi face de asemenea portretul, pe un ton de vizibilă fascinație, scriind că tânăra vorbește cinci limbi, printre care rusa, pe care o vorbește perfect, și că e cu totul îndrăgostită de activistul rus Pavlenski.

Din Le Figaro mai aflăm că ea a scris o teză despre Politica externă a Federației Ruse în chestiunea arctică.

Corriere scrie de asemenea despre avocatul Juan Branco, amintind că el e și unul din consilierii lui Julian Assange. Or, tot ieri, un grup de 117 medici și psihologi au publicat o scrisoare deschisă în prestigioasa revistă medicală britanică The Lancet în care atrag atenția asupra stării grave în care s-ar afla fondatorul Wikileaks Julian Assange. Doctorii semnatari spun că Assange se găsește „într-o stare de sănătate dezastruoasă" (a „dire state of health") din pricina „torturii psihologice". Medicii care au redactat scrisoarea scriu astfel că se tem că Assange ar putea astfel fi „torturat până la moarte în închisoare". Assange se află în închisoarea Belmarsh, de lângă Londra, în condiții de înaltă securitate, așteptând extrădarea spre SUA, unde riscă închisoarea pe viață pentru spionaj.

Zuckerberg vizitează UE

În acest timp, patronul Facebook, Mark Zuckerberg, s-a aflat luni la Bruxelles, unde a venit de la Conferința pe teme de securitate de la München, însă, cum o scrie Politico, el s-a lovit de o primire foarte rece în instituțiile europene.

„Facebook nu poate să se lepede de orice responsabilitate"a spus comisarul Vera Jourová.

Oficialii europeni i-au cerut fondatorului Facebook să facă mai mult pentru a controla și limita răspândirea de fake news și pentru o mai mare responsabilitate în felul în care platforma virtuală interferează cu viețile utilizatorilor.

Facebook e supus unor mari presiuni și în SUA. „Când ai o asemenea responsibilitate", a spus comisarul francez responsabil cu piața numerică și industria Thierry Breton, „nu aștepți să-ți ceară guvernele să reglementezi."

La München, la Conferința de securitate, Mark Zuckerberg anunțase, cum am scris-o atunci, că Facebook e gata să plătească taxe mai mari, în încercarea de a mai modera criticile guvernelor.

The Guardian, la Londra, scrie la rândul său că Mark Zuckerberg a admis că Facebook ar trebui să accepte niște reguli mai stricte din partea guvernelor.

Oficialii de la Bruxelles l-au primit însă cu răceală, cu toate că importanța întâlnirilor arată că el a fost tratat practic ca un șef de stat, mai ales că întâlnirile au avut loc în ajunul publicării de către Comisia Europeană a documentului care stabilește în ce fel UE abordează chestiunea inteligenței artificiale (AI).

În Europa, Facebook dispune de un important lobbyist: vice-președintele companiei este Nick Clegg, fostul șef liberal britanic, fost eurodeputat și fost vice-premier al Marii Britanii, alături de David Cameron, un om aflat într-un permanent maraton prin capitalele europene pentru a susține cauza giganticei firme.

Zuckerberg s-a mai întâlnit la Bruxelles și cu mult temuta comisăreasă Margrethe Vestager, cea mult dușmănită în Silicon Valley, pe care Donald Trump o numește the "tax lady", pentru că ea cere ca Apple să plătească din urmă taxe de 13 miliarde de dolari.

Isprăvind toate acestea, Zuckerberg s-a pozat, în costum, în fața Parlamentului European din Bruxelles și a postat fotografia (de proastă calitate) pe Instagram, platformă care aparține tot… Facebook.

UE trimite nave spre Libia

Ieri, în urma Conferinței pe teme de securitate de la München, cum o explică în detaliu Le Soir, la Bruxelles, miniștrii de externe ai UE și-au dat acordul pentru trimiterea unor nave de război în largul Libiei,

Corriere della Sera scrie (doar în versiunea tipărită) că Italia a fost ascultată.

Acordul este neașteptat, multe țări fiind până acum reticente. Misiunea navelor care vor fi trimise spre Libia va fi însă doar aceea de a instaura un embargo asupra armelor, iar nu de a bloca ambarcațiunile cu refugiați.

Jeff Bezos plătește dijmă naturii

În sfârșit, tot Le Soir, la Bruxelles, în urma trecerii în trombă a lui Mark Zuckerberg prin oraș, scrie despre cum patronul celuilalt gigant al internetului, Amazon, Jeff Bezos, a anunțat ieri că oferă 10 miliarde de dolari luptei împotriva schimbărilor climatice.

Averea lui Jeff Bezos, omul cel mai bogat din lume, e estimată la circa 130 miliarde dolari. Dând 10 miliarde din ea, aproape 10%, Jeff Bezos nu face altceva decât să plătească pământului ceea ce se numea "dijma". In manualele de istorie am învățat că în timpul exploatării toată lumea trebuia să plătească dijmă asupritorilor. Dijmă, da, a zecea parte din orice. Termenul a intrat în română prin slavă, venind de la lat. "decima".

Spune DEX-ul : DÍJMĂ (‹ sl.) s. f. (în Ev. med. în Țara Românească și în Moldova) Dare reprezentând a zecea parte din produse (în grâu, vin, miere și ceară, oi etc.), percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți. V. și decimă.

Hei-hei !… Le dădeai a zecea parte… Ce vremuri!

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG