Construcția bisericii ruso-sârbești de la Banja Luka este în desfășurare de opt ani, cu multiple întârzieri și alocări constante din bugetul Republica Srpska (Republica Sârbă) este una dintre cele două entități politice care formează statul Bosnia și Herțegovina. Cealaltă entitate este Federația Bosniei și Herțegovinei. A fost soluția găsită penru oprirea războiului bosniac, după destrămarea Iugoslaviei. (RS).
Prețul final și data finalizării proiectului, pe care autoritățile entității l-au promovat drept „istoric pentru relațiile ruso-sârbești”, sunt necunoscute.
Europa Liberă a întrebat despre suma totală a fondurilor investite de Guvernul Republicii Srpska în proiect, dar nu a primit niciun răspuns.
Conform datelor publicate pe site-ul guvernului, în primii doi ani de lucru au fost alocate aproximativ două milioane de euro. Alte cinci milioane au fost aprobate în 2024, iar alte 2,5 milioane prin ultima decizie din februarie anul acesta.
Suma totală a fondurilor publice ajunge astfel la aproximativ zece milioane de euro.
Cea mai recentă alocare de bani pentru continuarea lucrărilor vine într-un an în care entitatea bosniacă intenționează să împrumute aproape un miliard de euro pentru a achita datoriile și restanțele anterioare la beneficiile sociale.
De asemenea, nu există date despre cât au investit Biserica Ortodoxă Sârbă sau donatori privați în construcție.
Episcopia Banja Luka nu are o adresă de e-mail accesibilă publicului și nimeni nu a răspuns la numerele de telefon oficiale.
Nici ambasada Federației Ruse în Bosnia și Herțegovina nu a răspuns cu privire la posibila participare financiară a Rusiei la construcție.
În zona Banja Luka există aproximativ 40 de clădiri religioase ortodoxe.
Ce se știe despre proiect?
Proiectul este realizat de Episcopia Banja Luka, cu sprijinul financiar al Guvernului Republicii Srpska.
Construcția bisericii a început în 2018. A fost proiectată ca o replică a Mănăstirii Ciudov (Provine din slava veche, unde čjudo înseamnă minune, numele complet fiind Mănăstirea Minunii Sfântului Arhanghel Mihail din Colose/Hone (vechi oraș din Frigia, Asia Mică). A fost o mănăstire importantă, unde erau botezați țarii ruși și care a jucat un rol central în viața bisericească din Rusia. Apare adesea în literatura sau istoria rusă, cum este scena din chilia mănăstirii Ciudov din piesa „Boris Godunov" de Alexandr Pușkin și opera cu același nume de Modest Musorgski. A fost demolată de autoritățile sovietice în anii '30, locul fiind ocupat ulterior de o altă clădire, dar numele a rămas legat de istoria Moscovei.
) de la Kremlin, din Moscova, demolată după Revoluția din Octombrie.
În timpul prezentării proiectului, s-a spus că biserica va fi dedicată familiei imperiale ruse Romanov și țarului Nicolae al II-lea, ca simbol al recunoștinței față de Rusia pentru sprijinul acordat poporului sârb în timpul Primului Război Mondial.
Clădirea este construită conform unui proiect al Institutului de Arhitectură din Moscova și este executată de meșteri ruși și etnici sârbi.
Încă de la început, autoritățile l-au descris ca fiind un „proiect istoric în relațiile ruso-sârbe”. La începutul anului 2019, a fost inclus printre prioritățile bugetare și a fost anunțat un termen limită de 18 luni pentru finalizare.
Termenul limită a fost amânat de două ori – înainte de alegerile din 2022 și 2024.
Biserica și centrul cultural aferent sunt construite în zona centrală a orașului Banja Luka, nu departe de clădirea Guvernului RS, pe o suprafață de aproximativ 6.500 de metri pătrați.
Conform planului, Centrul cultural va oferi studii de limbă rusă și va organiza programe legate de cultura rusă.
Proiectul a fost inițiat, pe lângă Episcopia de Banja Luka, de reprezentanți ai organizației umanitare „Organizație internațională științifică și umanitară, înființată în 1882 în Imperiul Rus, pentru a sprijini pelerinajul la Locurile Sfinte, cercetarea istorică a Palestinei și dezvolta cooperarea educațională și caritabilă în Orientul Mijlociu”, condusă de Serghei Stepașin, fost prim-ministru al Rusiei și fost șef al Serviciului Federal de Securitate, succesorul KGB-ului.
Reprezentanții filialei din Banja Luka ai acestei organizații nu au dorit să vorbească cu RFE/RL, declarând că Dieceza este responsabilă pentru informațiile despre progresul construcției.
Biserica rămâne printre prioritățile bugetare ale Republicii Srpska deși numeroase proiecte de infrastructură din Banja Luka încă așteaptă finanțare.
Acestea includ investiții în drumuri, o rețea de alimentare cu apă, poduri și unități educaționale, pentru care orașul însuși declară că nu are fonduri suficiente.
Rusia își extinde influența în Bosnia și Herțegovina prin intermediul ortodoxiei
Acum câțiva ani, un bust al lui Nicolae al II-lea Romanov a fost ridicat în centrul orașului Banja Luka, la inițiativa „Societății Ortodoxe Imperiale Palestiniene”.
Un bust al fostului împărat rus există și lângă Doboj, în nordul Bosniei.
A fost dezvelit în 2017, într-o ceremonie organizată de Asociația pentru Prietenia și Unitatea Popoarelor Ortodoxe Sârbo-Ruse și cu sprijinul Ambasadei Rusiei în Bosnia și Herțegovina.
Biroul Ambasadei Rusiei pe proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe
Nu departe de biserica ruso-sârbească, în apropierea Centrului Administrativ al entității, se află clădirea de birouri a Ambasadei Rusiei în Bosnia și Herțegovina, deschisă în iunie 2024.
Vila, deținută de Biserica Ortodoxă Sârbă, Episcopia din Banja Luka, a fost construită în timpul Imperiului Austro-Ungar și face parte dintr-o serie de vile construite în acea perioadă pe drumul principal Banja Luka, cunoscut pe atunci sub numele de „Drumul Imperial”.
Clădirea care găzduiește astăzi Oficiul Ambasadei Rusiei face parte și din entitatea de mediu cu același nume, declarată monument național al Bosniei și Herțegovinei, prin decizia Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Naționale din Bosnia și Herțegovina din octombrie 2017.
Apropiere continuă între Banja Luka și Moscova
Odată cu deschiderea Biroului, Bosnia și Herțegovina (BiH) a devenit singura țară din Balcanii de Vest unde a fost posibilă extinderea misiunii diplomatice a Rusiei după ce această țară a invadat Ucraina, în februarie 2022.
Mutarea a fost anunțată atunci ca o continuare a politicii de apropiere dintre Banja Luka și Moscova.
Rusia i-a oferit până acum un sprijin puternic lui Milorad Dodik, președintele Alianței Social-Democraților Independenți, care, prin declarații și decizii ale guvernului pe care îl conduce, exprimă din ce în ce mai mult aspirații secesioniste pentru separarea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina.
Milorad Dodik s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin de nouă ori de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Dodik s-a întâlnit cu Putin în calitatea sa de președinte al Republicii Srpska, iar ultima întrevedere a celor doi a avut loc pe 2 octombrie, anul trecut, la Soci, după ce i-a fost revocat mandatul de președinte al entității care face parte din Bosnia și Herțegovina.
Din 2011, Rusia s-a opus în mod regulat rapoartelor Înaltului Reprezentant către Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, subliniind că această funcție ar trebui abolită.
