Linkuri accesibilitate

Cum își vor încălzi marile orașe locuitorii la iarnă? Primarii spun că nu au de unde cumpăra gaz și cer ajutorul Guvernului


Colterm, compania de termoficare din Timișoara, a fost nevoită să oprească furnizarea de căldură, temporar, iarna trecută.

Primăriile marilor orașe caută soluții în această perioadă pentru a putea asigura încălzirea în sistemul centralizat la iarnă. Edilii spun că vor avea nevoie din nou de ajutor de la guvern, însă nu e clar nici de câți bani va fi nevoie și nici dacă bugetul de stat va putea acoperi cheltuiala.

În prezent, cea mai mare problemă o reprezintă faptul că furnizorii ezită să încheie contracte cu primăriile pentru iarna următoare, de teamă că nu își vor recupera în timp util diferența între prețul plafonat și cel de tranzacționare a gazului pe bursă.

După ce a adoptat anterior plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică aferentă facturilor de iarna trecută, în martie 2022 Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență plafonarea prețurilor și pentru intervalul aprilie 2022 - 31 martie 2023.

Prețul gazului a fost plafonat la 0,37 lei / kWh (370 lei / Megawat oră) inclusiv în cazul producătorilor de energie termică.

Alocări insuficiente de la centru

Peste 360 de milioane de lei a alocat Ministerul Dezvoltării pentru cheltuielile cu încălzirea în sistem centralizat efectuate de 27 de primării de orașe care dispun de sisteme centralizate de încălzire, în perioada noiembrie 2021 - martie 2022, deși suma solicitată de municipalități a fost mult mai mare.

Banii au fost alocați pentru consumul de gaze naturale, respectiv păcură, necesare producerii agentului termic.

La această sumă s-a mai adăugat și alte 310 milioane de lei alocate în noiembrie anul trecut din fondul de rezervă al Guvernului. În suma din bugetul de rezervă nu a fost inclusă și suma aferentă municipiului București, care a solicitat ulterior o alocare de la nivel central de aproape 1 miliard de lei.

De altfel, primarii a 31 de orașe din provincie au solicitat în octombrie anul trecut, prin intermediul Asociației Municipiilor din România, o sumă și mai mare, de peste 1,2 miliarde de lei, dintr-un total al cheltuielilor estimat la peste 1,8 miliarde.

Cea mai mare sumă, peste 350 de milioane de lei, a fost solicitată de Primăria Timișoara, aproape concomitent cu anunțul prin care furnizorul de gaze naturale oprise livrările către compania de termoficare Colterm, intrată în insolvență pe fondul datoriilor mari.

În 26 octombrie, aproximativ 50.000 de locuințe, școlile și spitalele au rămas fără căldură.

Autoritățile au făcut atunci apel la sprijinul guvernamental, orașul beneficiind de cele mai mari alocări atât de la Ministerul Dezvoltării - aproape 70 de milioane de lei, cât și din fondul de rezervă - 45 milioane de lei.

Primăria a dublat tarifele de furnizare către populație și, în paralel, a limitat temperatura agentului termic.

Primar Timișoara: „Nu găsim furnizor de gaze pentru la iarnă!”

Veștile nu sunt extraordinare nici pentru iarna viitoare. Principala problemă este găsirea unui furnizor de gaze naturale, necesare funcționării CET-urile care alimentează locuințele branșate la sistemul centralizat, școlile, spitalele și alte instituții publice.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, reclamă faptul că furnizorii de gaze ezită să încheie contracte pentru la iarnă cu compania de termoficare din oraș.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, reclamă faptul că furnizorii de gaze ezită să încheie contracte pentru la iarnă cu compania de termoficare din oraș.

„Guvernul a decis să plafoneze prețul și pentru regiile de termoficare, dar Coltermul nu reușește să găsească furnizor la acest preț plafonat. Asta va fi lupta pe următoarele săptămâni, să găsim un furnizor la acest preț”, a spus pentru Europa Liberă Dominic Fritz, primarul Timișoarei, unde aproximativ o treime din locuințe sunt cuplate la sistemul centralizat de termoficare.

În opinia sa, autoritățile centrale ar trebui să introducă prevederi prin care Romgaz, dar și unele companii în care statul este acționar să livreze gaze la aceste prețuri.

„Înmagazinăm gaz și încercăm să facem stocuri de cărbune în același timp, pentru că tehnologia ne permite să funcționăm și așa. Pe de altă parte, continuă să se exporte cărbuni spre Serbia, de exemplu, ori cred că exporturile ar trebui limitate, în condițiile în care necesarul intern riscă să nu fie acoperit”, a arătat Dominic Fritz.

Primarul Bacăului, Lucian Viziteu spune că autoritățile centrale au prevăzut o cotă de gaz, asigurată de Romgaz, pentru consumatorii casnici, însă problema se anunță la nivelul asigurării căldurii în școli, spitale și instituții publice.

„Am încercat să licităm diferența de gaz necesară, pentru școli și instituții, dar nu vine nimeni la licitație, pentru că nu au încredere că la prețul ăsta plafonat, Guvernul le va rambursa banii”, a spus Lucian Viziteu.

El a adăugat că primăria a suplimentat și anul trecut bugetul alocat ca subvenție companiei de termoficare, dar dificultatea găsirii furnizorilor rămâne cea mai mare provocare.

Aproximativ o treime din locuitori sunt alimentați cu căldură din sistemul centralizat.

Centrala pe cărbune de la Iași, pregătită să livreze energie în sistemul național

În municipiul Iași, unde aproximativ 20.000 de locuințe sunt branșate la încălzirea centralizată, sistemul este alimentat în cea mai mare proporție pe bază de cărbuni.

Primarul orașului, Mihai Chirica, spune că rețeaua de încălzire centralizată a fost extinsă constant, inclusiv în zona cartierelor noi din oraș. Pe lângă locuințe, spitale și cea mai mare parte a unităților școlare, sunt și hoteluri cu sute de camere și firme alimentate de asemenea centralizat.

Deși a solicitat peste 250 de milioane din partea Guvernului pentru încălzire iarna trecută, municipiul a primit în cele din urmă aproximativ 60 mil lei.
Cu toate acestea, „nu am ieșit într-o gaură foarte mare”, a spus pentru Europa Liberă primarul Mihai Chirica.

El spune că o parte din cheltuieli au fost amortizate prin furnizarea de energie electrică în sistemul energetic național.

Iarna următoare se anunță însă mai grea, admite primarul Iașului, care spune însă că municipalitatea are totuși o soluție.

Primarul Mihai Chirica spune că asigurarea încălzirii centralizate pe bază de cărbuni este soluția optimă la Iași, în vremurile actuale.
Primarul Mihai Chirica spune că asigurarea încălzirii centralizate pe bază de cărbuni este soluția optimă la Iași, în vremurile actuale.

Chiar dacă utilizarea cărbunelui urma să scadă la nivel internațional, din motive ecologice, criza gazelor naturale a schimbat perspectiva, spune el.

„Vrem să profităm de faptul că am modernizat centrala pe cărbune și avem aviz de funcționare până în 2031, cu privire la emisiile de dioxid de sulf și azot în atmosferă. Încercăm astfel să compensăm din necesarul de gaze naturale, pentru că am avea nevoie de 460.000 de MWh pentru o iarnă întreagă”.

Pentru asigurarea încălzirii și apei calde este necesară o cantitate de circa 140.000 de tone de cărbuni.

„Soluția optimă astăzi, când gazele naturale sunt tot mai greu de procurat, presiunea pe Republica Moldova e din ce în ce mai vizibilă, este să folosim capacitățile de producție pe combustibili solizi. Așa nici nu mai punem presiune pe resursele naționale de gaze, având nevoie de cantități mari”.

Primăria pregătește acum asigurarea stocurilor de cărbune pentru iarnă, dar sunt necesare aproximativ 400 de milioane de lei, astfel că este necesar sprijin guvernamental, a spus Mihai Chirica.

Edilul a subliniat că direcția Iașului nu este unică în spațiul european, în condițiile în care Germania a anunțat recent că repornește centrale pe cărbune și păcură, închise anterior, odată cu sistarea importurilor de gaz din Rusia.

Dacă anul trecut resursa de cărbune a fost procurată din Polonia și inițial chiar și din Ucraina, există posibilitatea procurării de cărbune inclusiv din SUA și Australia, „care oferă și cea mai bună calitate a cărbunelui energetic”.

Situația din Arad

În iarna trecută, Primăria Arad a alocat, etapizat, aproximativ 90 de milioane de lei pentru acoperirea subvențiilor către compania de termoficare, acoperirea pierderilor și retehnologizarea instalațiilor.

Au crescut și facturile celor branșați centralizat - aproximativ 50.000 de locuitori, plus instituții - dar nu substanțial.

„Gândiți-vă că în primăvara anului trecut, au fost zile în care s-a cumpărat gazul și sub 100 de lei / MWh, iar în toamnă-iarnă a urcat pe bursă și la 800 de lei / MWh”, a arătat el.

„În schimb, dacă înainte plăteam un avans către furnizor și ne recuperam noi banii de la guvern pentru plafonarea prețului, acum noi trebuie să încheiem contract la prețul plafonat și furnizorul are de recuperat banii”.

Spre deosebire de alți primari, Călin Bibart susține că furnizorii ar fi obligați totuși de actualele reglementări să încheie contracte de furnizare cu regiile de termoficare, ca furnizori de ultimă necesitate.

Edilul spune că mai așteaptă până să ia o decizie cu privire la strategia pe care o va aplica la iarnă. „Să vedem exact care va fi efectul plafonărilor de preț”, a conchis el.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG