Linkuri accesibilitate

România inegală. Pe cine ajută Guvernul: încălzirea cu gaz, lemn sau energie electrică


Guvernul a decis trei scheme privind încălzirea, dar nu într-un mod unitar. Persoanele care se încălzesc pe gaz beneficiază de o compensare a prețului, dar efortul bugetar pentru lemnul de foc este zero. Imagine cu liderii Coaliției: M. Ciolacu (stânga) și N. Ciucă (dreapta).

Lipsa unei strategii pe energie și criza prețurilor a generat o situație specială: măsurile guvernului ajută în mod diferit românii care se încălzesc cu gaz, lemn sau consumă energia electrică. Mai mult, nu se face deosebirea între persoanele vulnerabile și cele cu venituri mult peste medie.

Un român care deține o locuință de 70 de mp pătrați este ajutat diferit de statul român dacă se încălzește pe gaz, pe lemn sau cu ajutorul energiei electrice. Guvernul a adoptat trei scheme diferite, cu măsuri diferite și costuri în funcție de sursa de energie.

Românul care își încălzește locuința cu ajutorul gazului plătește un preț plafonat de maximum 0,31 lei/KWH, TVA inclusă. Diferența o acoperă statul prin schema de plafonare și compensare. Nu există un plafon de consum pentru populație. Astfel, proprietarul unei vile de 500 mp nu este dezavantajat față de cel care are o locuință de 70 mp.

În schema pentru energia electrică statul a introdus însă un plafon de consum: 255 kwh pe lună. Până în luna septembrie, pragul era de 300 kwh, dar guvernul a decis prin Ordonanță de Urgență să îl reducă.

Dacă lunar consumul nu depășește 100 de kwh, proprietarul casei de 70 mp ar plăti un tarif de 0,68 lei. Dacă depășește însă și se află în intervalul 101 – 255 kwh, prețul se majorează la 0.80 lei per kwh.

După depășirea celor 255 kwh, proprietarul ar plăti prețul din contractul cu furnizorul. Dacă în privința gazului nu există plafon, la energia electrică se remarcă existența unui prag până la care se poate beneficia de prețul special.

Efortul bugetar pentru plafonarea și compensarea facturilor la gaz și energia electrică este, potrivit estimărilor, între 15 și 20 de miliarde de lei.

Situația se schimbă când vine vorba de lemnul de foc. Impactul bugetar al măsurii luate de guvern este de zero lei. Cabinetul Ciucă a decis să plafoneze vânzarea lemnului de foc la 400 de lei pe mc, ceea ce nu implică vreo cheltuială de la buget.

Varianta acordării de vouchere pentru cumpărarea lemnelor de foc, de 150 de lei mc, a fost respinsă de Ministerul de Finanțe, care s-a opus unei noi presiuni pe buget.

Proprietarul locuinței de 70 de mp ar avea nevoie să cumpere lemne, dar OUG a fost dată pe 5 octombrie și se va aplica de la jumătatea lunii. Mulți români care se încălzesc pe lemne au cumpărat deja produsele necesare încălzirii.

Romsilva, principalul furnizor de lemn, a vândut, în 2022, peste 1,2 milioane mc de lemn de foc la un preț mediu de aproximativ 300 de lei cu TVA. Principala problemă este că Romsilva poate vinde până la 2 milioane mc de lemn de foc, în timp ce nevoia în piață este de 14 milioane mc, potrivit specialiștilor.

Restul cantității ar trebui asigurată de privați, dar și acestora li s-a impus un prag de vânzare de 400 lei pentru metrul cub.

Analist: Statul nu a avut o viziune, PNL și PSD se întrec în promisiuni electorale

„Statul nu a avut o viziune în sectorul energetic, nu a avut un plan concret de acțiune pentru a preîntâmpina efectele negative ale crizei economice, despre care știam că va veni. Nu am avut o strategie energetice, principii de la care să plecăm atunci când vrem să protejăm economia și populația vulnerabilă”, spune analistul Adrian Negrescu pentru Europa Liberă.

Dacă o strategie nu a existat, măsurile au fost „luate de pe o zi pe alta”. Numai pentru zona de energie electrică au fost aprobate trei Ordonanțe, dar acestea nu au rezolvat problemele din domeniu. Ele nu au avut în spate studiu de impact. Rezultatul: blocarea pieței și emiterea cu întârziere a facturilor.

„Cel mai important jucător din piață, Hidroelectrica, din luna mai nu mai emite facturi către clienți. Nici măcar Hidroelectrica, o companie de stat, nu a înțeles cum să aplice mecanismele stabilite de autorități”, subliniază Negrescu.


Analistul susține că Guvernul a luat mai mult măsuri de imagine și generatoare de venituri.

„Și-a protejat propriul buzunar și a ignorat efectele din economie, în special creșterea inflației și scăderea puterii de cumpărare. PSD și PNL concurează electoral în măsuri din ce în ce mai populiste, dar fără esență. Nu există un răspuns logic la deciziile aberante ale autorităților, se fac discriminări”, este concluzia consultantului economic.

Mari probleme cu lemnul de foc după OUG

Ultima Ordonanță de Urgență dată de guvern vizează plafonarea prețului de vânzare al lemnului de foc la 400 de lei mc. În variantă inițială, prețul era de 500 de lei, dar reducerea a apărut după intervenția premierului Ciucă, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului.

Marea controversă în OUG este legată de aplicarea plafonării și pentru privați, nu doar pentru Romsilva. Surse din Coaliție au declarat pentru Europa Liberă că decizia era ca privații să nu fie obligați să vândă la prețul plafonat.

Specialiștii din piața lemnului de foc spun că nu se poate impune un preț unic, indiferent de calitatea lemnului și de zona în care se comercializează, deoarece sunt costuri diferite.

„Romsilva și primăriile nu au prețuri de piață, ci prețuri administrative. În zona de câmpie, lemnul vine de la munte. Un operator ia lemnul la licitație și adaugă transportul și depozitul. Prețurile pieței libere sunt între 600 – 700 de lei mc. Lemnul paletizat, uscat, poate ajunge la 900 de lei pe mc. Asta e piața reală, nu există lemn cu 400 lei mc”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului Pro Lemn, pentru Europa Liberă.

Oamenii care nu vor să cumpere la prețurile pieței libere au avut și varianta Romsilva. Problema este că Regia Națională poate asigura doar 2 milioane de metri cubi anual, dintr-un necesar de 14 milioane tone.

Înscrierea pe listele de la Romsilva nu garantează unei persoane că și primește lemnul de foc solicitat.

„Guvernul crede că privații trebuie să vândă cu 400 de lei. Proprietarii privați au opțiunea să nu mai vândă deloc, ceea ce vor face foarte mulți dintre ei. Nu mai vând pur și simplu. Operatorii economici care au cumpărat lemnul cu 400 lei mc în pădure vor rezilia contractele. Poate are guvernul o soluție miraculoasă să exploateze masa lemnoasă”, a afirmat reprezentantul Pro Lemn, care a adăugat că lemnul de foc nu se va mai găsi în zona de câmpie.

Printre soluțiile de avarie menționate este o factură modificată. Astfel, lemnul de foc va apărea cu 400 lei mc, dar transportul, paletizarea, transportul va fi pus cu încă 400 lei mc, ceea ce va duce la un cost de 800 de lei pentru fiecare metru cub de lemn, avertizează Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului.

Pentru că guvernul nu a interzis exportul lemnului de foc, multe firme pot să vândă produsul în afara României.

Jucătorii din piața lemnului de foc acuză Guvernul că nici măcar nu a respectat termenul de 10 zile pentru a veni cu propuneri la textul Ordonanței de Urgență după ce a fost pusă în transparență decizională.

„Lemnul înlocuiește încălzirea pe gaz sau pe cea electrică. Încălzirea pe lemn are un discount de cel puțin 40% față de încălzirea pe gaz la prețul plafonat. Încălzirea pe lemn era mai ieftină. Prețul plafonat la peleți e și el plafonat. În Germania, tona de peleți este de peste 700 de euro. La noi e plafonat la 2.000 de lei pe tonă”, a precizat Cătălin Tobescu pentru Europa Liberă.

Potrivit acestuia, România își bate singură „un cui în talpă”, deoarece își bate joc de resursa de biomasă și utilizează mulți bani pentru tehnologii mai costisitoare, precum gazul.

„Trebuia să existe compensare și la lemn, ca la gaz”, este opinia lui Tobescu.

În viziunea Prolemn, soluția este nu plafonarea prețurilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea și oferta.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG