Europa Liberă a stat de vorbă cu analiști economici care au confirmat acest conflict de interese: în timp ce românii au fost, și mai sunt încă grav afectați de creșterea prețurilor, Guvernul vede inflația ca pe o oportunitate de a încasa mai mulți bani la buget.
Estimările specialiștilor privind veniturile suplimentare la buget provocate de inflație în 2022 variază. După unele evaluări, suma ar fi de aproximativ 70 de miliarde de lei.
Aceste venituri suplimentare rezultate din specularea inflației, mai ales anul trecut, au făcut ca statul să majoreze cheltuielile de la buget și să proiecteze cu prea mare optimism bugetul pentru 2023.
De aici și așa-zisa gaură de 20 de miliarde de lei, care este de fapt o proiectare greșită a veniturilor și o subapreciere pe hârtie a cheltuielilor.
Analistul economic Adrian Negrescu crede că statul ar fi putut limita inflația, dar nu a avut nici un interes să o facă.
„Cinic, în tentativa de a-si salva privilegiile și de a-si conserva resursele fără a face reformele, a sancționat populația și mediul de afaceri.”
Economistul Tudor Smirna spune, la rândul lui, că statul este principalul beneficiar al inflației.
„A avut loc un transfer masiv de avuție de la marea majoritate a populației către stat”, descrie situația Smirna.
De altfel, economiștii atrag atenția că, în lipsa reformelor și, în consecință, a reducerii semnificative a cheltuielilor bugetare, după inflație, românii vor avea de a face cu impozite și taxe mai mari. Impozitul progresiv pe venit este cel mai probabil să fie una dintre aceste masuri.
Politic, el este dorit de PSD, dar respins de PNL, cel puțin la nivel declarativ. Cu toate acestea premierul a anunțat o ordonanță care nu face decât să deschidă poarta către un impozit progresiv. Impozitarea cu 16% a salariilor de la stat peste cel al președintelui.
Ce s-ar fi putut face și nu s-a făcut?
Guvernul a asistat pasiv la cum companiile din energie vând la prețul pieței, spune analistul economic Bogdan Glăvan. Asta în condițiile în care 80% din energia consumată în România este produsă în țară, de companii ale statului român.
„Practic, statul a fost acel speculant care a încasat și va mai încasa dividende de la companiile sale. Guvernul a funcționat ca un agent economic privat care a făcut profit pentru el. Dar guvernul nu este mandatat să facă venituri pentru el, rostul guvernului este să acționeze în interes general. De aceea Guvernul ar fi trebuit să dispună companiilor din subordine să practice prețuri mai mici, mai aproape de costuri.”
Iar economistul Adrian Negrescu completează argumentația.
„Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, toate companiile publice din sectorul energetic au crescut prețurile, raportându-se la cele internaționale, fără ca statul să se gândească la efectele economice ale creșterii inflației. Am văzut recent din raportul Eurostat că prețurile energiei în România au fost cele mai mari din Europa.”
Practic, spun economiștii și analiștii consultați de Europa Liberă, cetățenii României au suportat inflația la maximum și nu au profitat deloc de faptul că firmele producătoare de energie sunt în proprietate publică.
„Toată această avere a fost folosită în interes discreționar de Guvern, nu în interes public, ci în interesul structurilor de putere din România, în interesul zonelor care risipesc bani”, descrie Bogdan Glăvan situația.
Din cauza creșterii masive a inflației, veniturile statului pentru același volum al activității economice cresc. Complacerea bugetară pentru o perioada prea lungă, avertizează specialiștii, afectează economia.
Efectele lipsei de masuri de limitare a inflației se vad deja, afirmă Tudor Smirna:
„O productivitate mai slabă, o economie mai firava, mai slabă. Dar mai ales scade puterea de cumpărare a majorității oamenilor, care au astfel un nivel de trai mai scăzut, iar firmele nu mai reușesc să vândă”.
Nici statul nu are de câștigat dacă oamenii consumă mai puțin, iar companiile pierd din venituri. Deja, atrage atenția Adrian Negrescu, „statul începe să încaseze din ce în ce mai puțini bani dintr-o economie instabilă.”
Ce urmează? Alte impozite
Adrian Negrescu e de părere că statul va continua să adune bani în plus din inflație și nu va lua nici o măsură ca să schimbe această tendință.
„Cel mai bun exemplu este menținerea acestor praguri artificiale de preț la energie și gaze, la care s-au raliat toți distribuitorii care au ridicat prețurile la nivelul maxim. Cine câștiga din aceasta situație? Statul, care adună bani, și distribuitorii de energie, de la care tot la stat ajung banii prin suprataxare.”
„Anul trecut, guvernul a susținut sectoarele risipitoare prin impozitul ăsta, numit inflație.
În plus, spun specialiștii, pe măsură ce inflația va scădea, și veniturile bugetare aferente vor scădea, în condițiile unui buget și așa deficitar. Guvernul va trebui să caute alte surse de venituri bugetare.
„Anul trecut, Guvernul a susținut sectoarele risipitoare prin impozitul ăsta, numit inflație. Când Guvernul nu mai poate profita de inflație, va trebui să apeleze la alte moduri de a aduce bani la buget. În 2023 și 2024, trebuie să reducă semnificativ deficitul bugetar. Asta va face Executivul să inventeze noi impozite”, avertizează Bogdan Glăvan.
Tudor Smirna e de părere că economia și-ar reveni dacă statul nu ar încerca să găsească noi și noi impozite.
„Important e ca statul să nu mai jecmănească, să nu mai extragă în continuu resurse din economie. E cea mai bună viziune pe care o poate avea statul. Dar asta ar însemna să accepte să aibă venituri mai mici și să își reducă cheltuielile, lucru puțin probabil.”
