Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat datele pe luna aprilie, care nu arată bine. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, de la 10,2% în luna martie. Cele mai mari scumpiri au avut loc la gaze, de 85%, cartofi, de 41% și la energie electrică, de 40%.
Creșterea prețurilor vine în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, mărfurile alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, față de aprilie 2021.
„Preţurile de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este 7,4%”, arată INS, într-un comunicat de presă transmis miercuri.
BNR și-a revizuit prognoza „sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”.
Creșterea mare a dobânzii cheie, de 0,75 puncte procentuale, este mult mai rapidă decât se aștepta, iar indicele ROBOR a crescut miercuri la 5,37%, după ce în ziua anterioară atinsese deja cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani, de 5,21%.
Inflația se va măsura cu două cifre până în a doua jumătate a anului 2023, potrivit argumentației Băncii Naționale a României (BNR) și ar urma să scadă abia prin 2023. A atins cel mai înalt nivel de la aderarea la UE.
„Dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023”, spune comunicatul BNR.
Ce măsuri pot fi luate?
Practic, toți parametri economici arată apropierea unei recesiuni în cel mai bun caz, spune pentru Europa Liberă jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
„Semne care ar putea să ducă cel puțin la o recesiune, dacă nu la o criză, sunt și aici mă gândesc la ciclul acesta, inflație mare, consum mai mic, încetinirea economiei. Asta înseamnă deja recesiune economică sau criză, depinde pe ce durată o gândim. Suntem într-o zonă periculoasă, oricum am da-o. Partea sănătoasă ar fi să încerci să reduce deficitele, să mai reduci din consum, să fie un comportament mai prudent, dar care la stat nu prea se vede”.
Potrivit BNR, cele mai mari incertitudini sunt asociate schemelor de plafonare a prețurilor la energie extinse până în luna martie 2023, dar riscuri „notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate”.
Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică „considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației”, mai spune BNR.
În acest moment, România se împrumută la o dobândă de aproape 8% pe termen lung, iar deficitul pe primul trimestru este de peste 7 miliarde de euro, România fiind în fruntea țărilor UE când vine vorba de deficitul bugetar.
Incertitudinile planează și asupra absorbției fondurilor europene, „în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate”, atrage atenția BNR.
Bugetul pe 2022 a fost construit pentru o creștere economică de 4,6% și un deficit de 5,84%. Toate țintele pot să fie ratate, Banca Mondială a reajustat ținta de creștere economică la 1,9%.
Guvernanții se comportă ca și cum criza economică ar fi departe, dar nu e clar dacă o fac din inconștiență pură sau pentru a încerca să echilibreze situația pe termen scurt, spune Constantin Rudnițchi.
„Două lucruri pot salva situația: fie inconștiența guvernanților, care se comportă ca și cum am fi departe de această criză, adică în continuare la stat se dau salarii mai mari, se fac constant angajări - tipul acesta de abordare contrabalansează scăderea economică pe termen scurt”, explică Rudnițchi.
„Dar pe termen lung se acumulează deficite bugetare, împrumuturi tot mai mari făcute de stat la dobânzi tot mai mari și atunci ceea ce încerci să salvezi acum ca să nu se intre în recesiune, dacă ăsta e scopul și nu e inconștiență pură, se cumulează în altă zonă, adică în sectorul public unde vei avea deficite și împrumuturi tot mai mari. Într-un an se ajunge la o criză în sectorul public, adică nu mai poți finanța sistemul”, mai spune jurnalistul economic.
Specialiștii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au redus prognoza de creștere a României la 2,5% din PIB în acest an, respectiv 3% în 2023. Motivele sunt inflația, blocajele de pe lanțurile globale de aprovizionare și scăderea încrederii consumatorilor și a companiilor.
