Rețelele sociale din România sunt invadate de câteva luni de reclame la investiții spectaculoase la bursă.
Cele mai multe dintre aceste reclame conțin clipuri în care diferite personalități – de la politicieni, la prezentatori TV sau oameni de afaceri – par a spune că recomandă „investițiile”.
În realitate, acele clipuri sunt trucate prin intermediul inteligenței artificiale.
La celălalt capăt al click-ului acestor reclame sunt zeci de pagini de internet, înregistrate de persoane necunoscute, care clonează site-uri de știri din România sau ale unor companii de stat precum Hidroelectrica, Transgaz sau OMV.
Europa Liberă a deslușit schema: după ce sunt „agățați” de reclamele pe Facebook, utilizatorii ajung pe acele pagini, unde își lasă numele și datele de contact pentru a fi sunat de un „broker”.
În timpul experimentului jurnalistic, jurnalistul Europa Liberă a fost sunat de un astfel de „expert”, care s-a recomandat „Mihai Dascălu, manager financiar la OMV Petrom”. Compania a negat că ar avea un astfel de angajat.
Am formulat sesizare la Poliție, online, pe 14 martie, în care am transmis inclusiv numărul de telefon al posibilului escroc.
Ce a făcut Poliția?
La câteva ore de la formularea sesizării, am primit un e-mail automat de la Poliție în care am fost anunțați că sesizarea a fost înregistrată.
„Inspectoratul General al Poliției Române confirmă recepționarea mesajului dumneavoastră, care a fost înregistrat cu numărul 16806.”
Mai apoi, după cinci zile, am fost informați că sesizarea a fost redirecționată la Inspectoratul de Poliție Județean Iași – județ de domiciliu al jurnalistului Europa Liberă.
Până joi, 21 martie, acestea au fost singurele contacte pe care le-am avut cu Poliția.
Poliția Română nu știe câte cazuri de acest gen are în lucru
Într-un răspuns transmis de această dată prin intermediul biroului de presă, Inspectoratul General al Poliției Române admite că se confruntă din ce în ce mai des cu escrocherii de acest tip.
„La nivelul structurilor de investigații criminale există sesizări privind infracțiuni derulate prin modul de operare descris, cunoscut prin sintagma generică «investment scam – celebrity impersonating scam»”, transmite Poliția.
Instituția mai spune că infracțiunile de care pot fi acuzați cei care comit astfel de fapte sunt înșelăciunea, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos sau acces ilegal la un sistem informatic.
Cu toate acestea, Poliția Română admite că nu știe că cazuri de tip «investment scam – celebrity impersonating scam»” are în lucru în prezent.
„Vă comunicăm faptul că suntem în imposibilitatea de a furniza date statistice, întrucât în evidențele operative de la nivelul Direcției Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative (D.C.J.S.E.O.), dosarele penale sunt înregistrate după criteriul infracțiunii principale sesizate și nu în funcție de modul de operare.”
În schimb, Poliția Română a transmis mai multe comunicate de presă în care dezvăluie cum operează escrocii:
„Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de cryptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiții”.
Ulterior, sub pretextul că vor să ajute victimele să își instaleze diferite aplicații prin care să își controleze banii, escrocii ajung să controleze dispozitivele păgubiților.
„Fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.”
