Kievul a transmis că a folosit două rachete Harpoon pentru a lovi nava rusească. Informația a fost postată inclusiv pe contul de Twitter al utilizatorului OSINTtechnical, un jurnalist din domeniul apărării. În imaginile publicate, se poate vedea o flamă albă în largul mării, urmată ulterior de o coloană de fum. Imaginile au fost surprinse prin intermediul unei drone Bayraktar TB-2.
Aceasta este a doua navă rusească de dimensiuni mari scufundată de armata ucraineană de la începutul războiului. Pe 14 aprilie 2022, crucișătorul Moskva, nava amiral a Rusiei din Marea Neagră, la bordul căreia se aflau aproximativ 500 de membri ai echipajului.
Atacul de vineri dimineață asupra remorcherului rusesc este unul din multiplele lovituri date navelor Moscovei din apropierea insulei. Transportul militar de la bordul navei scoate la lumină importanța strategică a Insulei Șerpilor pentru Rusia, care a început procesul de militarizare al ei imediat după capturarea ei încă din prima zi de război.
România și importanța Insulei Șerpilor
Think tank-ul american Atlantic Council afirma încă din august 2021 că Rusia s-ar putea folosi de ocuparea Insulei Șerpilor în a bloca în totalitate traficul maritim înspre porturile ucrainene de la Marea Neagră. În 2014, Kremlinul a anexat ilegal peninsula Crimeea și s-a folosit de această manevră spre a impune o blocadă porturilor Ucrainei din Marea Azov – Berdiansk și Mariupol.
În acest context, Kremlinul va lupta să mențină controlul asupra insulei pe viitor, spune pentru Europa Liberă Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale. Expertul amintește de situația complicată a insulei și a apelor teritoriale din jurul acesteia, care au fost motivul unei dispute între România și Ucraina la Curtea Internațională de Justiție.
În urma procesului, statul român a obținut o suprafață de aproximativ 9.700 de kilometri pătrați din apropierea insulei (79,34%), în timp ce Kievului îi reveneau restul de 2.300 (20,26%).
După ocuparea insulei de Kremlin în februarie 2022, trupele și armamentul rusesc au ajuns la o distanță de 45 de kilometri de cel mai apropiat punct de pe țărmul României, iar odată cu ocupația, și șansa ca Rusia să devină un ghimpe în coasta autorităților de la București.
Portul Constanța, care ar putea juca un rol important în exportul de grâne blocate în Ucraina, se află la 174 de kilometri depărtare de soldații și echipamentul militar rusesc, staționat pe insulă.
„Din păcate, știm foarte bine că Rusia este un stat care sfidează dreptul internațional, ordinea de drept internațional, prevederile dreptului internațional, tratatele, deciziile curților internaționale de justiție. Dar putem avea în vedere și un scenariu destul de posibil, din păcate, ca Rusia să nu recunoască decizia Curții Internaționale de la Haga din 2009 dacă după încheierea acestui conflict, Insula Șerpilor îi va rămâne oficial în teritoriul național”, a transmis Naumescu.
Insula Șerpilor - scurt istoric
Stânca Insula Șerpilor din Marea Neagră este situată la aproximativ 45 de kilometri de țărmurile României și ale Ucrainei. Insula este parte a raionului Ismail al regiunii Odessa din Ucraina.
Deși Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947 dintre România și Puterile Aliate consfințea faptul că Insula Șerpilor aparținea României, fosta URSS a transferat și anexat ilegal Insula Șerpilor în anul 1948.
În anul 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a acordat României 79,34% din platoul continental din apropierea insulei, reprezentând 9.700 de km2 (cu o adâncime medie de peste 50 de metri).
Prin aceeași decizie, Ucrainei i s-au acordat 20,26% din platoul continental, reprezentând 2.300 de km2.
În urma deciziei favorabile de la Haga, România deține posesia asupra resurselor de hidrocarburi din zonă, cu o semnificație majoră pentru securitatea energetică a țării și impact important în planul rezilienței energetice naționale.
Pentru Ucraina, Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic important, deoarece canalele navigabile din proximitatea insulei se întind pe 12 mile marine și asigură legăturile comerciale către orașele-port Odesa și Herson, cu impact în planul rezilienței economice a țării.
Pe 16 iunie, o imagine publicată de utilizatorul OSINT-88 specializat în informații de tip open source (OSINT), a postat o imagine cu Insula Șerpilor, pe suprafața căreia se regăsesc peste 18 vehicule de diferite tipuri, dar și un radar de zbor.
În plus, din imaginile recente surprinse din satelit, armata rusă a trimis mai multe rachete sol-aer pe insulă, rușii echipând, de asemenea, navele marinei din apropierea teritoriului cu același sistem de rachete.
„Ruşii au desfăşurat pe insulă mai multe sisteme antiaeriene ce acoperă diferite spectre de ameninţări: SA-13, Panţir, Tor, tunuri antiaeriene ZU-23-2”, spune Pierre Grasser, cercetător francez și specialist în apărare rusă de la Universitatea Sorbona din Paris.
În luna mai, Atlantic Council transmitea că lupta îndelungată pentru Insula Șerpilor reflectă rolul vital rolul micii stânci, cu o suprafață de aproximativ 0,17 kilometri pătrați, în a domina nord-vestul Mării Negre. În condițiile în care Kremlinul își poate consolida prezența pe insulă, aceasta ar putea deveni un loc pentru depozitarea sistemelor de rachete rusești.
Întrebat ce fel de arme ar putea Rusia aduce pe insulă, Valentin Naumescu a evitat să se pronunțe concret, însă a precizat că suprafața insulei permite trimiterea de elicoptere, dar probabil nu de avioane, datorită suprafeței mici a insulei.
„Rusia ar putea să aibă un control destul de important asupra nord-vestului Mării Negre, de unde poate să supravegheze și să controleze inclusiv, fiindcă distanța e mult mai mică, ceea ce se întâmplă pe țărmul românesc. Acest aspect include baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care nu este foarte îndepărtată. Deci, practic, Rusia ar veni foarte aproape de de teritoriul României”, a continuat Valentin Naumescu.
Riscurile nu se limitează doar la monitorizarea țărmului și a activităților de teritoriul României. Problemele militarizării Insulei Șerpilor țin și de faptul ca apele vor fi constant survolate de navele armatei ruse, lucru ce va face mult mai dificilă exploatarea zăcămintelor offshore de gaze naturale. În luna mai, Parlamentul României a adoptat Legea Offshore, menită să faciliteze exploatarea gazelor din Marea Neagră și să garanteze independența statului român de gazul rusesc.
Potrivit unui studiu Deloitte, rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt în jur de 200 de miliarde de metri cubi. Într-o analiză publicată de Institutul de Cercetări în Politică Externă la începutul anului 2020, experții menționau posibilitatea unui conflict ruso-român asupra zăcămintelor de petrol din Marea Neagră.
Expertul Gustav Gressel transmitea anterior într-un material de analiză publicat de Europa Liberă că situația din Marea Neagră se aseamănă cu cea din Marea Chinei de Sud, când tensiunile dintre China și Rusia au dus la oprirea exploatării zăcămintelor de petrol din zonă.
„Mi-e greu să cred că va exista dinspre Insula Șerpilor un atac al Rusiei asupra României sau asupra NATO, insula nefiind suficient de mare pentru a adăposti o bază militară propriu-zisă sau, mă rog, capacități militare ce permit pregătirea unui atac”, a concluzionat Naumescu.
