Rusia folosește exporturile de gaze drept instrument de șantaj, spun analiștii internaționali, iar dependența față de gazele rusești este una dintre marile slăbiciuni ale statelor membre ale Uniunii Europene în orice confruntare cu Vladimir Putin.
După votul de miercuri din Parlamentul României, legea offshore, promisă de multă vreme de politicieni, urmează să-i parvină președintelui Klaus Iohannis, spre promulgare.
Legea ar trebui să asigure securitatea energetică a României prin exploatarea gazelor din Marea Neagră. Aceasta a primit în Camera Deputaților 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”.
Atât liderii politici, cât și experții din domeniu spun că exploatarea gazelor din perimetrul Deep Neptun nu este afectată de invazia Rusiei în Ucraina, iar „în cinci ani vom fi cu adevărat independenți energetic”, după cum s-a exprimat premierul Nicolae Ciucă, înainte de adoptarea legii.
„La sfârșitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră, care va intra în sistem. Nu mai târziu de finalul anului 2026 – începutul anului 2027 să avem resursa de gaz necesară pentru asigurarea independenței necesare pentru economia românească, pentru consumul public”, a adăugat prim-ministrul.
Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la peste 200 de miliarde de metri cubi, iar un studiu Deloitte citat în proiect arată că exploatarea va aduce la buget circa 26 de miliarde de dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevențe, contribuții sociale și alte taxe.
În plus, ar urma să genereze peste 71 de miliarde de dolari PIB-ului României și ar crea sau menține peste 30.000 de locuri de muncă.
Potrivit legii, România va avea întâietate la cumpărarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat.
Guvernul va câștiga 60% din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40% se va duce către investitori: companiile OMV şi Romgaz. Aceasta din urmă a cumpărat 50% din drepturile asupra perimetrului Neptun Deep de la Exxon.
Legea reglementează și exploatările onshore de mare adâncime, cele descoperite pe uscat. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, spunea luna trecută că vor fi astfel deblocate și investițiile de la Caragele, din județul Buzău, acesta fiind „cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România”.
Proiect amânat ani de zile
Primele discuții privire aceste exploatări au început în 2008, însă România avea șansa să facă primii pași concreți spre independența energetică încă de acum patru ani.
În urma unui vot de la Senat agreat de partide, PSD-ul lui Liviu Dragnea avea să modifice radical proiectul legii la Camera Deputaților, prin majorarea impozitului pe veniturile suplimentare, iar deducerea pentru investiții era limitată la 30%.
Totodată, după modificarea procesului de autorizare a conductelor era îngreunată și începerea investiției propriu-zise.
Proiectul putea fi aprobat însă în acești ultimi patru ani de PSD, care se afla la putere în 2019, sau de PNL în următorul an, deși a guvernat fără majoritate, dar a avut-o în 2021 împreună cu USR.
După votul din 18 mai, Marcel Ciolacu a criticat PNL și USR: „Nu aş vrea să mă refer foarte mult nici la trecutul îndepărtat, nici la trecutul mai apropiat, când a existat o majoritate parlamentară ca să treceţi această lege”.
„Îmi pare rău, pentru lucrurile majore care se întâmplă în România, întotdeauna PSD trebuie să intervină şi să rezolve problema. Cu adevărat, România din acest moment a intrat în linie dreaptă pentru independenţă energetică. Acesta este lucrul cel mai important”, a adăugat liderul PSD, fără să menționeze ceva despre „contribuția” partidului său în privința amânărilor pe acest proiect.
„Lucrurile nu vor mai fi la fel de simple ca înainte de 24 februarie 2022. Am irosit patru-șase ani de pace”, afirma Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, pentru Europa Liberă, luna trecută. Ce se putea face în 2018 cu 100 de lei, acum se poate face cu 130 de lei, a adăugat expertul.
Cei 24 de deputați AUR au votat împotriva legii, alături de deputatul PNL Sorin Dan Moldovan și alți nouă de la minorități și neafiliați.
USR s-a alăturat votului coaliției de guvernare, însă a criticat PSD, PNL și UDMR deoarece au respins amendamentul prin care banii obținuți în urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră ar fi fost alocați în Pilonul 2 de pensii.
Ce au adoptat deputații
Proiectul de lege pe care șeful statului ar urma să-l promulge prevede aceleași taxe pe toată durata exploatării care vor fi plătite de investitori.
În plus, este eliminată supraimpozitarea peste prețul de 45 de lei /MWh, aceasta aplicându-se gradual la prețul de peste 85 de lei /MWh, respectiv între 15 și 70%, în funcție de gradul veniturilor.
De asemenea, limita deducerilor din totalul impozitului pe veniturile suplimentare crește de la 30 la 40% și a fost eliminat obligația de a vinde 50% din producție pe piața internă, guvernul putând să intervină doar în situații de criză.
Aceleași prevederi se aplică și pentru exploatările onshore, adică cele de pe uscat.
