El a spus despre alegerea lui Biden că este de bun augur pentru țara sa și că acesta este mult mai potrivit decât predecesorul său.
Biden a supravegheat politica Ucrainei cât a fost vicepreședinte în cele două mandate ale lui Barack Obama, din 2009 până în 2017. A vizitat țara de șase ori în acea perioadă și este un cunoscător al problemelor pe care Ucraina le are cu agresiva Rusie, dar și cu corupția de pe plan intern.
Referindu-se la „legăturile strânse ale lui Biden cu Ucraina”, Zelenski a declarat în decembrie trecut pentru New York Times că prezența lui Biden la conducerea SUA „va ajuta cu adevărat la consolidarea relațiilor, va ajuta la soluționarea războiului din Donbas și va pune capăt ocupării teritoriului nostru”.
Background diferit, context nefavorabil
Background-ul lui Biden contrastează, astfel, puternic cu cel al fostului președinte Donald Trump, care și-a exprimat rezervele cu privire la Ucraina în timpul mandatului său la Casa Albă. Mai mult, Trump a acuzat Kievul că s-a amestecat în alegerile din 2016 în sprijinul contracandidatei sale, fostul secretar de stat Hillary Clinton, și a făcut presiuni asupra lui Zelenski pentru anchetarea lui Biden, declanșând propria sa punere sub acuzare și ducând, astfel, la blocarea relațiilor bilaterale SUA-Ucraina pentru tot restul mandatului său.
Cu toate acestea, la șapte luni de la venirea lui Biden la Casa Albă și cu nici două zile înainte de prima vizită oficială a lui Zelenski în SUA, relația dintre cele două țări pare la fel de tensionată ca în vremea lui Trump.
Administrația Biden și-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea față de lipsa de progrese înregistrate de Ucraina în implementarea reformelor susținute de Vest și în combaterea corupției.
Între timp, Ucraina a fost lăsată fără niciun sprijin militar din partea Statelor Unite în fața amenințării venite din partea Rusiei.
De asemenea, decizia administrației Biden de a renunța la sancțiuni împotriva conductei de gaze naturale susținute de Kremlin ar putea priva Kievul de 2 miliarde de dolari pe an pe care ar trebui să le obțină din tranzitul de gaze începând cu 2025.
Zelenski și-a exprimat dezamăgirea față de administrația Biden în interviurile date în iunie și august în presa americană.
Aliona Ghetmanciuc, directorul Centrului Noua Europă cu sediul la Kiev, a declarat că experiența lui Biden în Ucraina și campania sa din 2019, când a susținut că Ucraina va fi o „prioritate pentru politica externă” a SUA, i-a făcut pe oficialii de la Kiev mult „prea optimiști” cu privire la ceea ce ar urma să facă noul președinte american odată ajuns la Casa Albă.
„Există o ușoară dezamăgire", a spus ea, adăugând că problemele interne ale SUA din acest moment ar putea și ele contribui la distanțarea de Ucraina. „Se pare că Biden încearcă să se distanțeze de Ucraina", spune experta.
S-au schimbat multe în țară și în străinătate de când Biden a făcut acel comentariu de campanie în fața Consiliului pentru Afaceri Externe.
A apărut între timp pandemia de coronavirus care a afectat economia globală și a lăsat milioane de americani fără locuri de muncă, în timp ce tensiunile rasiale din Statele Unite au crescut în urma uciderii unui cetățean de culoare neînarmat de un ofițer de poliție alb în Minnesota, în mai 2020.
Între timp, în ceea ce privește politica externă, au crescut tensiunile dintre SUA și China.
În timp ce încearcă să facă față facturii de cheltuieli de 4,5 miliarde de dolari, care ar putea fi semnul distinctiv al mandatului său, Biden se confruntă și cu o criză în creștere în Afganistan, unde retragerea militară americană a dus la căderea guvernului în fața talibanilor, distrugând două decenii de efort pentru construirea unui stat democratic.
„Biden nu dorește ca Ucraina să fie pe primul loc”, a spus William Pomeranz, director adjunct al Institutului Kennan din Washington.
„Are multe în farfurie și nu cred că vrea să fie încurcat cu o altă situație de politică externă”.
Pomeranz spune că Biden vrea mai degrabă „să fie un președinte intern”, adică preocupat în special de problemele SUA și ale americanilor.
Agresiunea Rusă
Administrația Biden și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina atunci când Rusia a mobilizat în martie și aprilie 100.000 de soldați, după anexarea Crimeei în 2014, într-o operațiune pe care Washingtonul a numit-o încercare de intimidare a Kievului.
Cu toate acestea, SUA au renunțat la planurile de a trimite în aprile două distrugătoare în Marea Neagră, pe fondul temerilor că mobilizarea lor ar duce la escaladarea tensiunilor din regiune.
Rusia a anexat Crimeea în 2014 și a început să-i sprijine pe separatiștii din două provincii aflate în estul Ucrainei, după ce protestele de luni de zile de la Kiev l-au pus pe fugă pe președintele pro-rus Viktor Ianukovici, în februarie 2014.
Analiștii spun că Putin încearcă să destabilizeze țara, pentru că se teme de o Ucraină de succes, democratică și orientată spre Occident.
În războiul de șapte ani din unele regiuni ale Ucrainei au murit 13.200 de oameni, iar anexarea Crimeei a pus economia țării pe butuci.
Ucraina și-a exprimat dorința de a adera la NATO pentru a se proteja împotriva agresiunii rusești, iar Kremlinul a avertizat imediat asupra „liniei roșie” care nu trebuie depășită.
La rândul său, Biden a declarat în luna iunie că Ucraina nu este pregătită pentru aderarea la NATO, referindu-se la nivelul ridicat de corupție, fără a oferi vreo îndrumare cu privire la modul de măsurare a progresului țării, provocând frustrarea Kievului.
Pomeranz consideră că Statele Unite „pur și simplu nu vor să își asume responsabilitatea geostrategică pentru apărarea Ucrainei” împotriva agresiunii ruse.
Analiștii spun că administrația Biden vrea să stabilizeze relațiile cu Rusia pentru a se concentra asupra Chinei, pe care o consideră a fi cea mai mare amenințare pentru Statele Unite și ordinea mondială liberală.
În sprijinul acestui punct de vedere, analiștii indică deciziile lui Biden de a se întâlni cu Putin la Geneva în iunie înainte de a-l primi pe Zelenski la Washington și de a renunța la sancțiunile împotriva gazoductului rusesc Nord Stream 2.
Ucraina consideră că „a fost tratată urât” de administrația Biden în legătură cu decizia Nord Stream 2, a declarat John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina din 2003 până în 2006 și analist la Atlantic Council din Washington.
Mai mult, administrația Biden a stabilit întâlnirea cu Zelenski pentru sfârșitul lunii august, cu câteva zile înainte ca Congresul să se întoarcă din vacanța de vară, ceea ce face aproape imposibil ca liderul ucrainean să se întâlnească cu parlamentarii americani.
Congresul american a sprijinit până acum Ucraina în eforturile sale de combatere a agresiunii ruse și a aprobat sancțiuni obligatorii pentru Nord Stream 2.
Ultimii doi președinți ucraineni orientați spre vest - Viktor Iușcenko și Petro Poroșenko – au prins sesiunile comune ale Congresului în timpul primelor lor vizite oficiale la Washington.
Administrația Biden, în schimb, a ales să limiteze interacțiunea lui Zelenski cu parlamentarii americani.
Întâlnirea de la Casa Albă
Vizita lui Zelenski la Casa Albă, de pe 1 septembrie, are loc în timp ce SUA își retrage trupele din Afganistan, retragere cu termenul limită marți, 31 august, ceea ce umbrește întâlnirea celor doi lideri.
De asemenea, nu se așteaptă că Biden și Zelenski să organizeze o conferință de presă comună în care să le permită jurnaliștilor să le adreseze întrebări.
Se așteaptă ca Statele Unite și Ucraina să anunțe un nou acord-cadru de apărare care ar putea include o pregătire extinsă și o participare mai mare la exerciții militare comune. De asemenea, ar trebui să existe un acord privind cooperarea economică.
Conform Acordului de apărare 2016-SUA-Ucraina care expiră anul acesta, Washingtonul a ajutat Kievul să-și îmbunătățească situația armetei și să își reformeze sectorul de apărare în conformitate cu standardele și principiile NATO.
Ucraina primește anual din partea SUA aproximativ 400 de milioane de dolari pentru asistență de securitate, inclusiv instruire și educație, potrivit Departamentului de Stat.
Cu toate acestea, se așteaptă ca noul acord de apărare să nu respecte cererea Kievului pentru un sprijin mai tangibil, precum hardware-ul aerian și naval, pentru a nu provoca furia Rusiei.
Ghetmanciuc spune că la suprafață relațiile SUA-Ucraina „arată bine, dar ceea ce lipsește (din perspectiva Ucrainei) sunt unele acțiuni concrete”.
Oresia Luțevici, cercetător și manager al Forumului Ucrainei din cadrul Programului Rusia și Eurasia de la Chatham House din Londra, consideră că întâlnirea rămâne una importantă, fie și pentru că arată că Statele Unite sunt alături de Ucraina. Să nu uităm, spune ea, că Putin le-a cerut clar Statelor Unite „să renunțe la Ucraina”.
Corupție, reforme
În timpul întâlnirii dintre cei doi, se așteaptă ca Biden să-i ceară lui Zelenski să ducă la bun sfârșit agenda de reformă și să combată corupția, inclusiv prin îmbunătățirea managementului companiilor mari de stat.
Statele Unite și aliații europeni au acordat Kievului miliarde de dolari sprijin financiar, în special din 2014 încoace, de la anexarea Crimeei, dar au condiționat ajutorul de schimbări politice și economice în sprijinul statului de drept și care să pună Ucraina pe calea integrării.
Ucraina a făcut unele progrese în ceea ce privește reformele de-a lungul anilor, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, al serviciilor bancare și al vânzărilor de terenuri agricole, dar ritmul este unul mai lent decât se așteptau susținătorii săi occidentali.
Observatorii spun că administrația Biden este dezamăgită de evoluțiile înregistrate în mandatul lui Zelenski, un novice în politică dar care a câștigat alegerile prezidențiale în 2019 cu promisiunea de a combate corupția.
În martie 2020, Zelenski și-a concediat guvernul reformist și pe procurorul general după doar șase luni de guvernare, alimentând îngrijorările că face astfel un pas înapoi pe calea reformelor și a anticorupției.
Apoi, în aprilie, guvernul său l-a demis pe șeful Naftogaz, compania de stat care administrează gazele naturale și a făcut-o într-o manieră incompatibilă cu standardele occidentale de guvernanță corporativă, înfuriind Washingtonul.
Naftogaz a fost în centrul celor mai mari scandaluri de corupție din Ucraina în ultimele trei decenii, iar primenirea sa a fost una din țintele guvernului pro-occidental din 2014 încoace.
Zelenski și-a apărat decizia, susținând că fostul șef al Naftogaz nu a reușit să obțină profituri și creșterea producției.
După întâlnirile de la Washington din iulie, Arsenie Iațeniuc, fost premier al Ucrainei din 2014 până în 2016, a declarat la o conferință a Consiliului Atlantic că a simțit o „lipsă reală de încredere în acest moment” față de Kiev.
Luțevici spune că administrația Biden vede reformele și apărarea împotriva agresiunii ruse ca „două fețe ale aceleiași monede”. Din punctul de vedere al SUA, „corupția este strâns legată de influența malignă (rusă)”, spune comentatoarea.
Luțevici spune că Zelenski nu se va duce cu mâna goală la Washington și că va avea ce să-i prezinte concret lui Biden când va ajunge la Casa Albă.
E vorba de o serie de măsuri pe care președintele ucrainean le-a luat în chestiuni care sunt de interes național, dar nu numai.
În februarie, l-a sancționat pe magnatul și deputatul rus Viktor Medvedciuk și a închis trei dintre posturile sale de televiziune suspectate că-i sprijină pe separatiștii susținuți de Moscova în regiunea ucraineană estică Donbas. Canalele de televiziune au fost acuzate că au promovat dezinformarea rusească în Ucraina.
Mai târziu, președintele l-a sancționat pe Dmitri Firtaș un om de afaceri influent căutat de Statele Unite sub acuzația de corupție.
El a fost sancționat de Consiliul pentru securitate și apărare al președintelui ucrainean pentru vânzarea de produse din titan folosite de companii rusești în domeniul apărării.
Firtaș a devenit un om de afaceri bogat și influent în Ucraina, dar a fost pus sub acuzare în Statele Unite pentru mită și escrocherie. Acesta neagă ilegalitățile și a contestat extradarea sa din Viena.
De asemenea, Zelenski a prezentat o lege prin care să fie oprită influența magnaților asupra economiei ucrainene iar partidul său a adoptat în iulie un pachet de legi privind reforma judiciară, care a entuziasmat societatea civilă ucraineană.
Acestora li se adaugă un proiect de lege pentru reformarea serviciilor secrete, la care lucrează în acest moment parlamentul ucrainean.
Urmează ca SUA să urmărească și cum va fi implementată legislația.
