Deputații Zakarias Zoltan și Kulcsar-Terza Jozsef Gyorgy sunt cei doi inițiatori ai proiectelor de lege înregistrate la Camera Deputaților pe 20 decembrie.
Proiectele de lege au denumiri sugestive pentru conținutul lor: „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”, „Lege privind statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România” și „Lege Cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale”.
Toate proiectele prevăd înființarea unor structuri independente ale comunității maghiare în regiunile în care comunitatea maghiară este majoritară.
În preambului Legii privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc, de pildă, se arată că autonomia „nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională”.
Inițiatorii susțin că „autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.
În ceea ce privește proiectul care prevede autonomia culturală a Ținutului Secuiesc, inițiatorii și-ar fi dorit ca limba oficială a administrației să fie cea maghiară, în toate localitățile unde procentul de etnici este de cel puțin 10%.
Ce prevedea proiectul privind Ținutul Secuiesc
„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:
- limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;
- b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;
- c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.
Toate cele trei propuneri de lege au fost respinse la mai puțin de o săptămână de la depunerea lor.
Parlamentul s-a reunit între Crăciun și Anul Nou, după ce premierul Marcel Ciolacu a cerut de urgență respingerea lor. Pentru refuz, au votat 260 de deputați, 16 au votat împotrivă și unul s-a abținut.
Proiectele vor pleca acum la Senat, care va da vot final pe ele.
Demersul de vot pe repede înainte iese din tiparele obișnuite ale Camerei Deputaților.
Un proiect similar, depus în 2019, tot de doi deputați UDMR, dintre care unul era chiar Kulcsar-Terza Jozsef Gyorgy, a fost aprobat tacit în 2020 de Camera Deputaților, pentru că trecuse termenul de 45 de zile în care forul legislativ era obligat să se întruneasccă analizeze documentul în primă cameră.
A ajuns apoi la Senat, for decizional, și a fost respins.
Politolog: Electoratul UDMR este radicalizat pe linia Budapestei
De ce atâta grabă, așadar, pentru respingerea acestor proiecte depuse pe final de 2023?
Politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, vorbește de interese politice atât pentru inițiatorii proiectelor – parlamentari UDMR – cât și pentru cei care l-au respins – Coaliția de guvernare PSD-PNL.
Cristian Pârvulescu spune că atât maghiarii, cât și partidele din Coaliția de guvernare au de câștigat capital electoral de pe urma depunerii în Parlament a celor trei proiecte legislative, respectiv a respingerii lor.
„Această respingere primește o semnificație politică importantă în linie naționalistă, pentru că PSD, dar și PNL, mizează foarte mult pe electoratul naționalist și vor să dovedească, luând, dacă vreți, inițiativa AUR, că reprezintă interesele naționaliștilor români”, explică politologul.
De celalată parte, proiectele de acest fel, care nu sunt primele cu acest conținut, au rolul de a veni în întâmpinarea electoratului maghiar „din ce în ce mai radicalizat din România”, crede politologul.
Radicalizarea este pe linia Budapestei, spune Pîrvulescu, care consideră că electoratul maghiar este în momentul de față total controlat de FIDESZ – partidul de guvernământ din Ungaria – și de premierul Viktor Orbán.
„În condițiile acestea, pentru UDMR sau afiliații săi nu există altă alternativă decât depunerea unor astfel de proiecte care să dovedească bunele lor intenții în ceea ce privește identitatea maghiară, știut fiindcă ele vor fi respinse, dar dovedind că se încearcă în continuare”, explică Pîrvulescu.
PSD nu capitalizează politic respingerea proiectelor
Câștigul electoral pe care premierul Marcel Ciolacu – șeful PSD – spera că i-l va aduce respingerea celor trei proiecte privind autonomia maghiară au fost compromise de subiectul Schengen, spune Cristian Pârvulescu, dar și de tragedia de la Ferman Dacilor – pensiune unde în a doua zi de Crăciun opt persoane au pierut în urma unui incendiu.
Prim-ministrul a dat ca sigură aderarea României la spațiul Schengen pe rute aeriene și maritime, pentru a fi însă contrazis, mai apoi, de oficialii Austriei – singura țară care se opune aderării României la spațiul de liberă circulație.
Viena a precizat, potrivit agenției de presă AFP, că „în prezent nu există negocieri privind aderarea” propriu-zisă şi, prin urmare, „nu există o dată pentru punerea în practică”.
Profesorul Pîrvulescu spune că Guvernul Ciolacu a fost urmărit de ghinion în privința comunicării și că nu e singura dată când se întâmplă acest lucru.
„Din iunie-iulie încoace, de fiecare dată când a avut o inițiativă a apărut un accident, au apărut azilele groazei, apoi a fost Vama Veche, după aceea, explozia de la Crevedia și acum Ferma Dacilor. Acestea sunt subiecte emoționale care afectează opinia publică și atunci orice comunicare politică devine mult mai puțin relevantă”, explică Pîrvulescu.
Până la publicarea articolului, niciun oficial UDMR nu a comentat votul rapid din parlament.
