Prin documentul aprobat, Guvernul își propune să crească sumele de bani pe care le colectează la bugetul de stat, dar și „conformarea voluntară” a firmelor și persoanelor fizice la plata sumelor datorate statului.
Potrivit Ministerului Finanțelor, datoriile recuperabile ale persoanelor fizice și ale firmelor ajung la peste 14 miliarde de euro (aproape 72 miliarde de lei), din care aproximativ 12 miliarde de euro sunt datorii principale și alte 2,2 miliarde de euro sunt dobânzi și penalități aferente acelei datorii.
Aproape 1,2 milioane de contribuabili - 330.000 de firme și 848.000 de persoane fizice - aveau, la finalul lunii august, restanțe la bugetul statului.
Expertul contabil Loredana Mihăilă, vicepreședinte a Organizației Femeilor de Afaceri din Uniunea Industriașilor din România (UGIR), explică într-un interviu pentru Europa Liberă principalele măsuri de amnistie (scutire) fiscală adoptate de Guvern și care sunt principalii beneficiari.
Ordonanța de Urgență include facilități fiscale care se aplică atât firmelor, cât și persoanelor fizice. E vorba despre anularea unor obligații restante la bugetul statului - dobânzi și penalități, respectiv reduceri de până la 50% a sumei principale datorate, în cazul persoanelor fizice, dacă obligațiile principale de plată sunt plătite până la 25 noiembrie 2024.
În plus, firmele care plătesc impozit pe profit, respectiv microîntreprinderile (care plătesc impozit pe venit) primesc un bonus de 3%, dacă au toate plățile către stat și declarațiile necesare la zi.
Ordonanța cuprinde și măsuri de reducere a cheltuielilor publice, precum și sprijinirea investițiilor cu fonduri europene. Guvernul estimează că „influențele pozitive” ale măsurilor luate vor avea un impact de 1,8 miliarde de euro (9 miliarde de lei).
Măsurile vin pentru din dorința Executivului de a recupera din deficitul bugetar al României, care ajuns la final de iulie 2024 la peste 4% din PIB și ar putea ajunge spre 8% la final de an, peste estimarea Comisiei Europene, de 6,9% din PIB.
Principalele măsuri de amnistie fiscală
- anularea plăților accesorii - dobânzi și penalități - pentru firme și persoane fizice, asociații fără personalitate juridice, Primării, la sumele restante la 31 august 2024, cu condiția plății și a depunerii tuturor declarațiilor necesare, până la depunerea cererii de anulare, nu mai târziu de 25 noiembrie 2024;
- pentru datornicii care depun declarații rectificative, cei care și-au stins obligațiile înainte de 31 august, cei cu datorii stabilite prin decizii de impunere (control fiscal) se aplică criterii particulare;
- reducere de 50% din obligația fiscală principală pentru persoanele fizice cu datorie de până la 5.000 de lei, dacă plătesc ceilalți 50% până la 25 noiembrie;
- reducere de 25% din obligația fiscală principală pentru persoanele fizice cu datorie de peste 5.000 de lei, dacă plătesc ceilalți 75% până pe 25 noiembrie;
- bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul fiscal 2024, acordată automat de ANAF, dacă firma este la zi cu plata sumelor datorate statului și cu depunerea declarațiilor fiscale.
Expertul contabil Loredana Mihăilă spune că beneficiarii principali ai prevederilor ordonanței privind amnistia sunt persoanele fizice care au strâns datorii vechi, mari, inclusiv dacă/când au fost administratori sau reprezentanți legali în societăți comerciale intrate în insolvență sau cu datorii.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a menționat după aprobarea Ordonanței că din restanțele datorate de persoanele fizice, de aproape 8 miliarde de euro (39,2 miliarde de lei), aproape 5 miliarde de euro sunt sume rezultate din „răspunderea extinsă a administratorilor (de firme).”
Loredana Mihăilă a participat la discuțiile dintre reprezentanții Guvernului și Consiliul Economic și Social (CES), format din asociații patronale, sindicale și civice și spune că avizul Comisiilor CES asupra Ordonanței a fost unul favorabil, însă cu observații.
Asociațiile patronale propuseseră ca bonusul de 3% pentru firmele bune platnice să fie acordat și companiilor cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, care plătesc din acest an impozit minim de 1% pe cifra de afaceri respectivă.
De asemenea, în cazul persoanelor fizice ar fi fost mai oportună, spune Mihăilă, o reducere a sumei principale restante proporțional cu vechimea datoriilor, astfel ca datoriile acumulate în acest an scutirile să nu se acorde.
De altfel, reducerile aplicate la suma principală de plată reprezintă o noutate față de amnistii decise în trecut, mai spune expertul.
1. Europa Liberă: Care sunt cele mai importante dintre prevederile de amnistie fiscală din Ordonanța de Ugență adoptată de Guvern?
Loredana Mihăilă: Ideea este că astfel de amnistii fiscale au fost și vor mai fi. Nu sunt nicio noutate. Obiectul și subiectul este să ne încadrăm în ținta de deficit bugetar undeva la 6,8 sau 6,9, estimat de Comisia Europeană.
Contează foarte mult încasările acestor sume restante la buget, dar există câteva aspecte cu care mediul de afaceri și organizațiile profesionale nu sunt în acord sau sunt într-un dezacord, respectiv reducerile la persoanele fizice de debit principal.
Amnistia fiscală, de regulă, constă în anularea accesoriilor, adică a dobânzilor și penalităților de întârziere. Adică, dacă o persoană fizică sau juridică își plătește integral debitul principal, i se reduc sau anulează acele dobânzi sau penalități.
Marea noutate în această amnistie este că se vine cu reduceri semnificative de debit principal, în cazul persoanelor fizice, ceea ce eu nu-mi aduc aminte să mai fi fost adoptat în trecut. Adică: dacă o persoană fizică are o datorie până în 5.000 lei și o achită în termenul prevăzut în ordonanță, până pe 25 noiembrie, beneficiază de o reducere de 50% a debitului.
Vorbim de persoane fizice care datorează impozit pe chirii, contribuția de sănătate, pentru dividende, impozit din tranzacționare, există o listă de impozite pe care o persoană fizică trebuie să le declare declarația unică. Iar acele impozite și contribuții dacă se plătesc, se scutesc de majorări și de penalizări.
Discutăm și de toate datoriile persoanelor fizice și inclusiv la datoriile persoanelor fizice care derivă dintr-o activitate liberală, adică notari, avocați. Toți cei care au avut de plătit, de exemplu, sănătatea pentru anul 2024, pentru dividende în sumă de 3.600 de lei să zicem și n-au plătit, o pot plăti 1.800.
2. Europa Liberă: Este ceva rău în faptul că persoanele fizice pot obține o reducere din datoria principală, fie acesta un lucru mai puțin obișnuit? Adică poate naște efectul contrar, în sensul că pot să nu plătesc, că de fapt voi fi scutit de o parte a plății?
Loredana Mihăilă: Se poate, da. Mai există și o a doua prevedere care spune că persoanele fizice care au datorii de principal mai mari de 5.000 lei dacă achită, sunt scutite de 25% din acel debit.
Aici intrevine marea discriminare și aici s-a solicitat de către partenerii sociali să fie acordată această reducere de principal în raport cu vechimea creanței – cel puțin pentru cei cu scadență (acumulată) în 2024 să nu se acorde. Asta pentru că gradul de încasare și probabilitatea de încasare este spre 100%, 90% și nu sunt motive să se acorde reduceri pentru creanțele fiscale scadente în 2024.
Sunt multe creanțe fiscale ale persoanelor fizice, valori mari, care provin în special din atragerea răspunderii materiale în procedura de insolvență. În insolvență, când „moare” persoana juridică și o „înmormântează”, toate datoriile trec, prin hotărâre judecătorească, în sarcina CNP-ului, a administratorului sau a persoanei care este răspunzătoare.
Acolo sunt arieratele (cele mai multe), deci probabil că miza Guvernului acolo este: să încaseze aceste sume.
Există două tipuri de răspundere extinsă a administratorilor: cea a administratorului atras în procesul în procedura insolvenței și răspunderea solitară, care se atrage, conform codului de procedură fiscală, administratorilor de societate pentru datoriile societății.
3. Europa Liberă: A existat din partea mediului de afaceri propunerea ca reducerea la plată să se acorde proporțional cu vechimea datoriei?
Loredana Mihăilă: Da, pentru că altfel s-ar crea o discriminare gravă între toți cei care și-au achitat până în 25 mai 2024 (data limită de depunere a declarației unice pe 2024, decalată pentru 27 mai, n.r.) impozitele integral și cei care nu le-au achitat și acum sunt răspălătiți.
Nu contestăm că această amnistie poate fi o măsură bună care poate atrage bani la buget. Sunt multe persoane care au conturile blocate, au bunurile sechestrate și, în condițiile în care o reducere 25% poate fi una substanțială, pot găsi soluții să achite.
Partenerii sociali au cerut să se atenueze însă această reducere, să se pondereze cu vechimea creanțe. Așteptăm și noi să vedem forma din Monitorul Oficial.
4. Europa Liberă: Există și o prevedere care privește premierea, „bonusarea” firmelor (care își plătesc datoriile până la 25 noiembrie) Cum o priviți?
Loredana Mihăilă: Și aici s-a solicitat să fie „bonusate” și acele societăți care plătesc impozit minim pentru că nu sunt trecute la bonus. Or, în cazul acelor societăți care plătesc impozit minim, acesta este unul substanțial și este suficient de mare.
Vorbim de societăți comerciale care au cifre de afaceri peste 50 de milioane de euro – intră într-un regim specific de impozitare începând de anul acesta – din care, una peste alta, ajung să plătească 1% din cifra de afaceri ca un impozit „special”.
Prin Legea 296 din 2023, autoritățile au hotărât că firmele cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, dacă suma este mai mare decât cea datorată din impozitul pe profit.
Ei bine, acest impozit „special” nu intră sub incidența bonusurilor de 3% și a fost solicitată introducerea și a acestei categorii. Nu e vorba de favorizare (a companiilor cu cifră de afaceri foarte mare, n.r.), ci de o recompensă pe care dacă o dai, ar trebui acordată tuturor firmelor. Asta pe principiul bonusării a tuturor celor care au grad de conformare la plată, de declarare și de plată în termen.
De precizat că în comisiile de dialog social proiectul acesta de Ordonanță a primit aviz cu observații.
5. Europa Liberă: Cine ar trebui să se bucure cel mai mult de aceste măsuri de amnistie fiscală și cum se face că, deși nu îți plătești o (lungă) vreme datoriile, dacă ești ademenit cu o reducere, găsești resurse?
Loredana Mihăilă: Principalii beneficiari sunt persoanele fizice care au creanțe mari la buget, vechi, care au poprire pe conturi sau care au eșalonare, pentru că multe persoane fizice și-au făcut eșalonare cu garanții...
De asemenea, societățile comerciale, persoanele juridice care au eșalonare la plată, dacă plătesc până pe 25 noiembrie beneficiază de anularea tuturor majorărilor.
În principal, 90% din datorii sunt în faza de executare, inclusiv în faza de poprire bancară.
Precedenta amnistie, undeva pe la finalul sau la jumătatea pandemiei, a produs reale rezultate. Foarte multe persoane fizice și-au plătit datorii, inclusiv din categoria celor prin atragerea răspunderii materiale.
Totodată, accesoriile care sunt scutite acum la plată, adică dobânzi și penalități, ajung uneori să dubleze debitul, datoria.
Mai ales dacă vorbim de stabilirea prin decizie de impunere - adică printr-un control de la fisc - unde pe lângă dobânzi și penalități, mai e și penalitatea de nedeclarare. Și atunci acestea, cumulate și curgând în timp, ajung să majoreze substanțial debitul.
6. Europa Liberă: Reprezintă aceste înlesniri acordate de Guvern metoda cea mai bună de a crește încasările la buget sau existau și altele, precum (noi) măsuri de reducere a evaziunii fiscale, de exemplu?
Loredana Mihăilă: Este o soluție de încadrare în deficit, în ținta deficitului. Nu sunt specialist în macroeconomie și e greu de estimat dacă își va atinge scopul întru totul.
Mecanismele de combatere a evaziunii fiscale, lucruri de acest fel se construiesc în timp, ca să aibă un efect.
De exemplu, efectul E-factura sau al altor instrumente de acest fel se va vedea undeva peste un an, doi. Acest tip de mecanisme vor produce efecte, pe conformarea voluntară la plată, nu pe identificarea riscurilor fiscale - ceea ce face și acum ANAF-ul (prin Ordonanța de urgență, n.r.) în timp.
7. Europa Liberă: Ce ar trebui să nu piardă din vedere contribuabilii, înainte de a se bucura că pot beneficia de înlesniri sau bonusări?
Loredana Mihăilă: Ce trebuie să aibă în vedere este ce anume pot face încât să nu mai ajungă situația în care să aibă datorii la buget, care se dublează odată cu dobânzile și cu penalitățile.
Să vadă ce pot face să nu mai aibă popriri bancare, să nu aibă sechestru pe bunurile imobile, pentru că sunt multe persoane fizice care, în procesul de executare silită, au ajuns până la sechestru de bunuri imobile. Și atunci sunt nevote să caute bani sau își lasă casele să fie scoase la vânzare. Sunt situații când s-a ajuns cu executarea la nivelul ăsta.
Nu cred că în categoria persoanelor fizice care au datorii (la stat) intră cele care cheltuie mai mult decât câștigă. Cred că multe (datorii) sunt conjuncturale, în afara celor care au atras răspunderea materială în procedura insolvenței.
Cei care au atras răspunderea materială în procesul insolvenței să aibă grijă pe viitor în alte afaceri sau să-i sfătuiască pe cei care fac afaceri să-și ia echipă tehnică bună: avocat, contabil, director tehnic, să-și ia echipă bună astfel încât să nu se ajungă la o astfel de situație, vorbesc despre o situație ipotetică.
8. Europa Liberă: Cât de pregătite sau din contră, deficitare, sunt firmele, în special IMM-uri sau microîntreprinderile, la capitolul fiscal, juridic?
Loredana Mihăilă: Sunt foarte deficitari. Asta se întâmplă și pentru că, în România, educația financiară n-a existat ca noțiune. Ea s-a născut, a început să fie vehiculată abia în ultimii ani, dar nu există și nu suntem formați în sensul acesta.
Nu poți să spui că nu-i vina nimănui. Da, într-adevăr, am ieșit din ‘89 fără o educație, fără un fir de educație financiară. Dar nu există niciun instrument guvernamental sau legislativ prin care să se creeze un cadru în care tinerii, copiii, adolescenții să poată avea noțiuni elementare de bază de educație financiară. De fapt, aici e toată problema. Și ne întoarcem la basic.
Așa vorbim de oameni care nu știu să-și calculeze dobânzile, care nu-și dau seama ce înseamnă un credit cu o dobândă mare sau care este gradul de îndatorare la care se expun și intră în incapacități de plată.
Vorbim și de oameni care sunt talentați pe un domeniu, dar nu au skill-uri antrepenoriale, nu știu elementele de bază legate de impozite... Deși, când îți faci un business, există un minim de impozite care oricum trebuie plătite la stat.
Sunt multe aspecte de pus în ecuație, dar ăn general vorbind, vorbim de educația financiară precară pe care fiecare generație o are în spate.
Nu avem nici exercițiul plății de pe persoană fizică, acolo unde este accidental. Spre exemplu, majoritatea antreprenorilor care ridică dividende își plătesc impozitul pe dividende, sume foarte mari, pur și simplu uită să-și plătească contribuția la sănătate, dar asta e nesemnificativ în volumul de creanțe pe care îl au la bugetul de stat.
9. Europa Liberă: Nu este suficient ca o firmă, mică, medie, să își externalizeze partea financiară către contabil?
Loredana Mihăilă: Nu este suficient. Firmele devin solide și puternice odată ce antreprenorul are grijă de el însuși, să învețe, să-și învețe noțiunile de bază din business din punct de vedere tehnic, să-și învețe elementele de bază privind sistemul de impozitare, să se protejeze.
Majoritatea firmelor cu capital românesc, care au fost mici și au ajuns mari, cei care au firme de tip contribuabili mici sau mijlocii, sunt oameni care știu și fiscalitate, au noțiuni de contabilitate, știu să citească un bilanț. Ei s-au autoeducat și au crescut odată cu firma.
Profesând în zona auditului, pot spune că în acest domeniu există o anumită categorie de societăți cu care în momentul în care intri în contact îți dai seama ai cu cine sta de vorbă.
Eu am o vorbă, că într-o relație de genul acesta, într-un parteneriat de acest gen, 49% este contabilul și 51% este antreprenorul. Acel 1% face diferența.
10. Europa Liberă: Ce trebuie să facă persoanele fizice pentru a ști exact care le este situația datoriilor la stat și să beneficieze de noile măsuri? Dar firmele?
Loredana Mihăilă: Să își ceară un certificat de atestare fiscală, cei care știu că au datorii și au popriri pe conturi, dacă au card sau cont bancar, să-și ceară un certificat de atestare fiscală în care apar atât debitul principal, cât și accesoriile. Să calculeze ce pot plăti, cum pot plăti ca să scape de dobânzi și penalități și să primească acea reducere de 25% sau de 50%, despre care, încă o dată, consider că trebuia ponderată cu vechimea creanței.
În cazul firmelor, fiecare din colegii mei, contabilii, ne vom face primii treaba, vor instrui, vor informa, vor implementa, pentru că noi, contabilii, suntem cei prin care Guvernul și implementează legislația. Suntem implementatori, pot spune.
Dacă pe noi ne întreabă cineva dacă facem politică am răspunde că nu facem politică, dar de fapt noi „facem” politica fiecărui guvern.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
