România este pe ultimele locuri în Europa la reprezentarea femeilor în politică. Din totalul parlamentarilor români numai 17% sunt femei, în timp ce în Guvern sunt numai două femei în funcția de ministru.
Că numărul femeilor din politică este mult mai mic decât în alte țări din Uniunea Europeană, și chiar și din Republica Moldova, au recunoscut-o și participanții politici la Conferinţa internaţională „Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”, organizată în această săptămână de către Senatul României.
În luna mai 2022, Senatul a adoptat o propunere legislativă prin care o treime dintre candidaţii pentru locurile eligibile la alegerile parlamentare și locale să fie femei. Proiectul trebuie să treacă de Camera Deputaților, care este cameră decizională, și să fie votat ulterior în plenul Parlamentului.
Ar schimba o lege prin care să fie incluse mai multe femei pe listele partidelor situația reprezentării feminine în politică? Profesoara Ionela Băluță susține, într-un interviu pentru Europa Liberă, că este nevoie de o lege a cotelor de gen, dar nu pentru mult timp, iar această lege nu ar avea efectele scontate dacă nu există o strategie care să includă și alte programe, de exemplu, de educație civică prin care elevii să fie învățați despre importanța implicării femeilor în viața publică, la egalitate cu bărbații.
„Trebuie să înțeleg care sunt problemele inegalității, în ce fel afectează de fapt drepturile și libertățile individuale. Dacă nu ai aceste cunoștințe și, dacă în interiorul partidelor politice, femeile nu au acces la resurse și la putere și nu pot impune politici publice, atunci schimbarea de conținut nu va avea loc”, afirmă Ionela Băluță.
Numărul femeilor în politică, în scădere
1. România a organizat săptămâna aceasta conferința „Femeile parlamentar din România și promovarea egalității de gen ca angajament național”. Cum vedeți dvs., ca cercetător al egalității de gen, că stă România la reprezentarea femeilor în funcții publice. Care este situația în momentul acesta? Când mă refer la funcții publice, mă refer și la funcții politice.
Ionela Băluță: Per ansamblu, situația este proastă. Unul din argumente este faptul că, de curând, a fost publicat Indexul european pentru egalitatea de gen, ediția din 2022, care măsoară cotele de gen din anul 2021, și suntem pe penultimul loc în topul european, în urma noastră nu mai este decât Grecia.
Iar dintre domeniile măsurate în acest index, cel de „power” este cel mai prost reprezentat, adică funcții de putere, de luarea de decizii în domenii economice, politice.
Anul trecut am făcut o cercetare în domeniul politic și am constat că, la alegerile din 2019-2020, numărul femeilor alese pe listele electorale la alegerile europene a scăzut drastic, de la peste 30% la 20% și ceva, cu mai mult de 10%. În Parlament, din nou s-a înregistrat o scădere față de legislatura trecută cu vreo 2%. Imediat după alegeri, procentul era de aproape 17%. Iar în Guvern, după cum știm, multe luni, am avut o singură femeie.
Și aici, în trei ani, prezența femeilor a scăzut drastic. Stăm foarte prost în comparație cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, cu alte țări la nivel la nivel mondial. Toate aceste cifre se traduc în ceea noi numim indicatori de măsurare a calității democrației. Egalitatea de gen a devenit unul din acești indicatori și un nivel scăzut al egalității de gen într-o societate reflectă, între altele, și o calitate scăzută a democrației.
2. În aceste condiții, putem spune că România are o calitate scăzută a democrației?
Ionela Băluță: Putem spune că, acesta fiind unul dintre indicatori, dacă avem o egalitate de gen slabă înseamnă că democrația noastră mai are mult loc pentru a se consolida și pentru a respecta principiul democratic al șanselor egale și al echității. Nu e suficient să ai în lege că fetele și băieții au acces egal la educație, trebuie să și asigurăm acest lucru. Nu e suficient să spunem că femeile și bărbații au acces egal la funcțiile politice, trebuie să mai și asiguri acest lucru prin diverse mecanisme.
3.Europa Liberă: O lege a cotelor de gen a trecut de Senat, urmează să fie votată de Camera Deputaților, care arată că 33 la sută dintre candidații de pe listele politice ar trebui să fie femei. Cum s-ar schimba lucrurile? E suficientă o lege sau e vorba de schimbat mentalități?
Ionela Băluță: În cazul acesta, dacă măsurile luate nu sunt gândite într-o strategie pe termen mediu, o schimbare punctuală în sine nu poate aduce o schimbare structurală. Doar introducerea cotelor de gen nu va schimba fundamental, pe termen mediu, numărul femeilor în politică și nici ce noi numim reprezentarea substantivă. De ce spunem că trebuie să fie mai multe femei în politică? Pentru a avea o diversitate de opinii, de proiecte, interese ale cetățenilor.
Premisa de la care pornim este că femeile ar reprezenta mai bine interesele femeilor. Trebuie să înțeleg care sunt problemele inegalității, în ce fel afectează de fapt drepturile și libertățile individuale. Dacă nu ai aceste cunoștințe și dacă în interiorul partidelor politice femeile nu au acces la resurse și la putere și nu pot impune politici publice, atunci schimbarea de conținut nu va avea loc.
„E necesară introducerea cotelor de gen, dar însotiță de politici reale”
4. Aceste cote de gen ar trebui să țină seama și de meritele și de profesionalismul femeilor? Cum alegem acele femei?
Ionela Băluță: Cum alegem și bărbații. În momentul în care se presupune că avem criterii de competență și de evaluare pentru bărbați, exact la fel vom avea și pentru femei.
Când analizăm CV-urile în politică sau în alt domeniu, ponderat și comparativ, per total femeile ies pe plus. Este o falsă temă că doar femeile care nu au competențe ar fi alese în politică. Haideți să facem analiza bărbaților care au fost aleși și pe urmă să vedem dacă problema sunt competențele femeilor.
5. Putem să tragem concluzia că România are nevoie de cote de gen măcar până ne obișnuim că femeile trebuie reprezentate la fel ca bărbații?
Ionela Băluță: Eu zic că da. Eu mi-aș dori să nu avem nevoie de o astfel de lege de cote de gen. Pentru că asta arată de fapt niște egalități structurale.
Însă, ca să depășim toți factorii care împiedică accesul femeilor la sfera politică și la poziții politice din Guvern, din Parlament, din partide, cred că e necesară introducerea cotelor de gen, dar însotiță de politici reale. Cum ar fi de exemplu, la școală, la orele de cultură civică, să vorbim despre stereotipuri de gen, să vorbim și despre femeile din istorie, nu numai despre bărbați. Trebuie gândite niște politici publice pe termen mediu și implementate. Marea problemă nu e că nu avem legi, ci că nu le punem în practică.
6. Teoretic, în România, femeile pot și vota, și pot face și politică. Dar politica e aleasă de foarte puține femei dacă facem o comparație cu IT-ul, de exemplu. E și o chestiune de percepție?
Ionela Băluță: Se spune că femeile nu vor să facă politică. Ceea ce nu este adevărat. În primul rând, cred că femeile se gândesc mai puțin decât bărbații la politică drept o posibilă carieră. Și asta ține de reprezentările sociale, de stereotipurile de la școală, de la televizor etc. De multe ori auzim că „politica e murdară”, „în politică trebuie să ai stomacul tare”. Ceea ce descurajează femeile în mod inconștient.
În momentul în care se interesează de politică, femeile își dau seama că au mai puține șanse să ajungă pe listele electorale. Și atunci e descurajant pentru ele. De multe ori, nu investim în niște proiecte dacă nu avem o certitudine, măcar pe jumătate, că putem să reușim.
Femeile sunt descurajate și de violența asupra lor în viața politică, de la atacurile din campaniile electorale, până la atacuri personale. Și noi am avut anul trecut niște cazuri în Parlament. Mai e și conștientizarea faptului că dacă intră în politică ele nu vor putea să ia decizii.
7. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, spunea la București că de fapt e vorba și de cum văd oamenii femeile și că majoritatea cetățenilor moldoveni, de exemplu, au pus în față valoarea omului și nu prejudecățile. Republica Moldova are o reprezentare foarte bună la nivel înalt, 40 la sută dintre deputații sunt femei. Poate fi în Republica Moldova un exemplu pentru România?
Ionela Băluță: E bine să ne uităm la ce a funcționat în alte părți. Dar eu nu sunt pentru sistemul copy-paste, ce a funcționat pentru o țară nu e neapărat necesar să funcționeze în altă țară. Sunt o grămadă de reprezentări diferite. Republica Moldova a avut politici de cote de gen în mai multe domenii, a avut politici în egalitate de gen implementate mult mai mult și mai serios decât în România, ceea ce s-ar putea să își facă efectul acum.
8. Efectul a fost că ei au acum o președintă. Este România pregătită pentru o să aleagă o femeie în cea mai înaltă funcție în stat?
Ionela Băluță: Barometrul de gen din 2018 arată că, la întrebarea „ați alege o femeie deputat sau în multe funcții?”, ultima fiind cea de președinte, la toate celelalte, răspunsul era de cel puțin 50%-70% „da”, pentru toate funcțiile, mai puțin pentru președinte, undeva sub 40 la sută.
Într-o campanie electorală este vorba foarte mult și de campania mass media, de marketing politic, de cine susține pe cine. Nu cred că doar factorul în sine de a fi femeie sau bărbat este așa de important, dacă alegerea se pune între a opta pentru un partid prorus și un partid proeuropean, așa cum a fost în cazul Republicii Moldova. În cazuri așa de antagonice sunt și alți factori care se adaugă, și asta în sine nu e un indicator absolut, dacă ești femeie sau bărbat.
9. În afară de politică, unde am văzut că stăm prost, în ce alte domenii sunt femeile bine reprezentate?
Ionela Băluță: În învățământ sunt foarte multe femei. Dar, de exemplu, la Universitatea din București nu este nicio femeie rector. Eu vorbesc de locul unde lucrez, ca să nu mă uit în casa altora. Dar pot să vă dau multe exemple. Problema nu este de politică. Dar studiile și pe sociologia muncii, și pe inegalități pe piața muncii, arată că de multe ori profesiile care sunt feminizate sunt devalorizate, iar salariile sunt mai mici.
De fiecare dată trebuie să fim atenți la foarte mulți factori, și la egalitatea între femei și bărbați, dar și la accesul femeilor la aceleași tipuri de resurse materiale, la luarea deciziilor. Eu nu cred că, la noi, există un domeniu în care să nu existe inegalități între femei și bărbați, atâta vreme cât la nivel societal suntem în continuare într-un model al rolurilor de gen tradițional și patriarhal.
10. În ce țări funcționează cel mai bine legea cotelor de gen?
Ionela Băluță: În țările nordice, acolo vedem că prezența femeilor în politică a crescut. Doar că acolo femeile sunt prezente de foarte multă vreme în politică. Și în Franța sunt multe femei, dar acolo au modificat Constituția și prezența la alegeri trebuie să fie paritară. După această modificare, s-a constatat că au fost partide din Franța care nu au promovat femeile și au preferat să plătească amenda.
Dar, per total, ca număr de femei a avut loc o schimbare importantă într-o perioadă scurtă, într-un deceniu maxim. Da, acum există mai multe legi care să susțină egalitatea de gen în Franța, dar studiile pe care le citesc cu privire la situația din această țară subliniază că nu în toate partidele femeile au acces la resursele care contează ca să influențeze situația. Acum e de văzut ce se întâmplă. E de văzut și ce se întâmplă cu creșterea partidelor extremiste, gen Marie le Pen, care nu susțin agenda egalității de gen, așa cum e definită în tratatele europene.
