Eurodeputatul român Dacian Cioloș, fost comisar pentru Agricultură al Uniunii Europene, spune la Europa Liberă că actualii lideri ai blocului comunitar, în frunte cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, își vor flexibiliza pozițiile privind politica agricolă.
Comisia Europeană a acceptat deja, pe 31 ianuarie, sub presiunea protestelor fermierilor, inclusiv lângă sediul său de la Bruxelles, să prelungească derogarea de la obligația respectării regulii ca o parte din terenul agricol să fie lăsat necultivat în fiecare an.
Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a reacționat la anunțul Comisiei.
„Poziția României rămâne neschimbată față de iulie 2023, când am cerut în Consiliul AgriFish prelungirea derogării de la GAEC 8 (4% pârloagă) și de la GAEC 7 (rotația culturilor)”, a spus oficialul român pe 1 februarie.
„Mă bucur că miniștrii Agriculturii din 15 state membre s-au alăturat acestui demers inițiat de noi și susțin suspendarea acestor condiții”, a adăugat ministrul Florin Barbu.
Însă, în interviul pentru Europa Liberă, fostul comisar Dacian Cioloș spune că liderii politici ai Uniunii Europene nu au ținut cont în ultimii ani de crizele care au urmat după ce au adoptat planul strategic de transformare a blocului comunitar într-un spațiu mult mai curat.
Este vorba despre planul Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050, așa numitul Green Deal. Europa ar urma să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic, conform acestui pact.
Acest pact a impus reguli de mediu foarte stricte pentru fermieri. Unele reguli au impus agricultorilor să rotească culturile anual dar și să lase 4% la sută din terenuri necultivate pentru „odihnirea” lor.
Dacian Cioloș: Multe măsuri au fost forțate
„Au fost forțate mai multe astfel de măsuri fără să existe un studiu de impact și pe potențialul evoluției economice și a problemelor sociale de care agricultorii trebuie să țină cont”, spune Dacian Cioloș.
Fostul ministru pentru Agricultură al Uniunii Europene completează:
„A fost menținut acel plan foarte ambițios, care n-a fost corelat cu contextul economic. Ce capacitate au fermierii să se alinieze la aceste noi norme de mediu, cu prețuri la materia primă, cu prețuri la produsele agricole mai scăzute și cu costuri de producție mai ridicate?”
În interviul acordat Europei Libere, fostul ministru al Agriculturii a vorbit și despre compensațiile primite de agricultori pentru importurile de cereale din Ucraina.
Dacian Cioloș anunță că guvernul Uniunii Europene (Comisia Europeană) va aloca noi fonduri pentru acest tip de despăgubiri.
„Mai există încă niște rezerve pentru că tocmai au fost cheltuiți banii din fondul de criză pe anul 2023. Mai sunt niște posibilități în 2024”, a precizat fostul comisar European pentru Agricultură.
Cioloș menționează că piața agricolă din Franța a fost invadată de cereale din Ucraina, mult mai ieftine decât în Uniune, iar asta a dus la scăderea prețurilor.
Dacian Cioloș dezvăluie și că executivul UE nici măcar nu știe cifra reală a cantităților de cereale care au ajuns în statele membre.
Comisia încearcă acum să afle cifrele reale de la instituțiile vamale ale statelor membre, dar este cam târziu, explică europarlamentarul Renew, fost lider al acestui grup din Parlamentul European.
„Noi nu știm exact ce cantități s-au oprit pe piața europeană pentru că n-am avut această înregistrare. Acum, Comisia Europeană intenționează (...) să introducă niște mecanisme pe care statele membre să le mobilizeze atunci când apar aceste mari variații de prețuri pe piață”, detaliasă Cioloș.
În septembrie 2023, România și Ucraina au decis că importul/exportul de cereale ucrainene nu se va mai face decât pe baza licențierii firmelor implicate în tranzacții.
Cioloș acuză guvernul român
În ceea ce privește rămânerea ilegală a cerealelor ucrainene în România, Dacian Cioloș spune că acest lucru s-ar întâmpla din cauza coruperii unor vameși.
„Camioane care circulă de la 50 km de la frontieră în România până la 50 km dincolo de frontieră să ducă-aducă cereale. Mai închid ochii vameșii, că sunt cantități mai mici. Azi un camion, mâine un camion... se adună, pot să aibă un un impact”, explică el.
Cioloș afirmă că o soluție este verificarea pe teren și îl contrazice pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Pintea, care a spus la Europa Liberă că „niciun bob de cereale din Ucraina care tranzitează România nu rămâne în țară”.
„Ce nu v-a spus dl Pintea, fie că n-a vrut, fie că n-a știut, este că există în continuare contracte în vigoare, care au fost semnate înainte de introducerea acelei măsuri. De ce intră în continuare cereale pe baza acelor contracte? Eu nu știu dacă Ministerul Agriculturii sau Ministerul de Finanțe sau Autoritatea Vamală monitorizează sau nu acele contracte”, declară fostul premier.
Dacian Cioloș acuză Guvernul și pe premierul Marcel Ciolacu că tratează „ilegal” și „iresponsabil” problema rămânerii în România a cerealelor ucrainene.
„De asta am întrebat acum câteva săptămâni, când tot așa, premierul Ciolacu ne-a spus că nu intră un bob și am întrebat dacă are date și să publice datele respective”, afirmă europarlamentarul român.
„Pentru că sunt fermieri sau crescători de animale care au nevoie de cereale mai ieftine și care se duc cu un camion, nu de foarte mare tonaj, se duc în Ucraina pentru că știu unde există cereale disponibile”, completează el.
Dacian Cioloș ridică problema unor posibile fapte de corupție în vămi.
„Cam cât îi costă să revină? Nu eu sunt în măsură să verific lucrurile astea, dar eu trag un semnal de alarmă că lucrurile astea trebuiesc clarificate, pentru că dacă eu le-am mai auzit, sunt și alții care vorbesc si asta nu-i bine nici pentru credibilitatea frontierei noastre, nici pentru declarațiile politice pe care le face Guvernul”, argumentează el.
Stuful din Deltă. O lege schimbată rapid pentru (unii) fermieri
Fostul comisar european pentru Agricultură mai spune în interviul pentru Europa Liberă că sunt probleme și cu privire la modul în care a fost schimbată în Parlament o lege care îi afectează pe fermieri.
În octombrie 2023, majoritatea PSD-PNL a decis că zeci de mii de hectare de teren cu mlaştini sau bălţi din Delta Dunării ar fi de fapt pajişte.
USR a acuzat că familia lui Paul Stănescu, secretar general al PSD, ar fi urmat să câștige peste 100 de milioane de euro în următorii 25 de ani, în baza acestei modificări.
Dacian Cioloș spune această lege de transformare a terenurilor cu stuf în pajiște a fost adoptată în grabă, deși alte proiecte, mai importante, sunt schimbate acum doar după protestele fermierilor.
„Sunt alte legi importante pentru fermieri, iată, pe care Guvernul le adoptă acum și cere Parlamentului să le adopte în regim de urgență, pentru că au ieșit oamenii în stradă. Sunt de ani de zile acolo în Parlament și alea n-au fost o prioritate”, afirmă europarlamentarul.
„Într-o lună sau două luni de zile au reușit să modifice legea, să schimbe statutul terenurilor respective din stuf în pajiști și, pe baza legii respective, au depus cereri de subvenție la Agenția de Plăți, unde ei și-au numit oamenii”, mai explică Cioloș.
La finalul lunii trecute, Agenția pentru Plăți în Agricultură (APIA) a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro.
Cererile au fost depuse de firme în care, până anul trecut, acționari au fost fiul liderului PSD Paul Stănescu și soţia unui preot din Tulcea, care i-a fost consilier lui Paul Stănescu, în perioada în care acesta era ministru al Dezvoltării.
„Oamenii deștepți de acolo și-au dat seama că riscă pușcăria dacă se duc înainte cu ceva ce era evident că e ilegal, pentru că ei ar fi trebuit să facă verificări pe teren și să constate dacă terenurile alea chiar sunt folosite pentru furajarea animalelor. Și atunci au stopat procesarea cererilor de plată”, declară Dacian Cioloș.
În interviul one2one de la finalul lunii ianuarie, secretarul de stat Adrian Pintea a confirmat că Parchetul European a început să se intereseze de acest caz în toamna anului trecut, dar el nu mai era șef la APIA.
„Au cerut documentul, contractul, ce s-a depus (n.r. la APIA)”, a spus oficialul din Ministerul Agriculturii. El a adăugat că APIA a pus deja la dispoziția procurorilor europene actele cerute.
Potrivit unei anchete publicate de Pro TV la emisiunea „România, te iubesc”, în octombrie 2023, înainte să ajungă ministru al Agriculturii, Florin Barbu a promovat, în calitate de șef al Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, o lege care a transformat terenurile din Delta Dunării în pășuni pentru care se pot primi subvenții de la Uniunea Europeană.
APIA este instituția Ministerului Agriculturii care se ocupă de acordarea banilor europeni agricultorilor români.
