Bogdan Aurescu a declarat înaintea de întâlnirea șefilor diplomației din țările NATO (București, 29 - 30 noiembrie) că Rusia este pe cale să sufere o înfrângere strategică, iar dacă va cere negocieri de pace, ele nu sunt reale, ci doar o intenție de o obține o pauză pentru refacerea operațională.
Ministrul de Externe a prezentat agenda reuniunii NATO de la București și a subliniat că, după Summit-ul de la Madrid, China urmărește cu multă atenția conflictul dintre Rusia și Ucraina, dar și reacția NATO.
În România ar putea veni în 2023 mai multe trupe ale Alianței Nord-Atlantice, iar Republica Moldova este sprijinită pentru a nu rămâne fără curent electric, spune ministrul de Externe.
La evenimentele de la București vor ajunge secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, dar și ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.
Principalele declarații ale ministrului de Externe:
- despre Reuniunea miniștrilor NATO: arată fără niciun fel de dubiu care este rolul și importanța strategică a României în regiune la nivelul NATO și în contextul războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei;
- mai multe forțe NATO în România: creșterea prezenței acestui grup de luptă, de la nivelul de batalion, așa cum a fost el conceput inițial, la nivelul de brigadă;
- atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina: sunt crime de război;
- despre negocierile de pace: Rusia nu dorește să înceapă negocieri de pace. Dacă vom asista la solicitări la astfel de negocieri de pace din partea Rusiei va trebui să fim atenți, să le privim cu multă circumspecție. Cel mai probabil nu sunt intenții reale, ci doar dorința de a obține eventual o pauză de refacere operațională;
- ajutor pentru Republica Moldova: NATO a oferit o sumă importantă, asigurăm 80-90% din energia Republicii Moldova;
- este Rusia un stat terorist?: Rusia încalcă dreptul internațional umanitar, în Ucraina sunt comise crime de război, crime împotriva umanității, crimă de genocid;
Europa Liberă: Bucureștiul va fi gazda miniștrilor de externe ai NATO, dar și pentru liderii conferinței de la Munchen. Care este semnificația celor două evenimente, cât de importante sunt?
Bogdan Aurescu: Sunt două acțiuni extrem de importante, care arată fără niciun fel de dubiu care este rolul și importanța strategică a României în regiune la nivelul NATO și în contextul războiului pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Întâlnirea miniștrilor de externe aliați de la București este prima reuniune pe care România o găzduiește de când România a devenit membru NATO, este al doilea eveniment al Alianței Nord-Atlantice pe care îl găzduim după Summit-ul de la București din 2008.
Este primul eveniment ministerial aliat care se desfășoară după începerea războiului împotriva Ucrainei într-un stat din flancul estic, de la Marea Neagră, ceea ce arată foarte clar care este importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și are loc într-un moment simbolic important: ne aflăm la fix 25 de ani de la momentul în care România a fost invitată la Summit-ul de la Praga să devină parte a Alianței Nord Atlantice.
Avem datoria să pregătim o reuniune ministerială de succes. Dacă ne uităm pe agenda reuniunii ministeriale și dacă privim la participanții care vor veni la București, putem să vedem că ne concentrăm pe aplicarea măsurilor decise la Summit-ul de la Madrid, din iunie, un summit istoric, care a luat hotărâri foarte importante cu privire la întărirea flancului estic.
Într-o primă sesiune vom discuta în forma aliat, dar și împreună cu Suedia și Finlanda ca state invitate. Este iarăși o premieră, pentru că este prima oară când Finlanda și Suedia participă la un eveniment formal după ce au început parcursul de a deveni membri ai Alianței Nord-Atlantice. În această reuniune cu care va debuta ministeriala vom discuta cum să sprijinim mai bine Ucraina pentru a face față războiului de agresiune la nivel aliat.
Pe de o parte, Aliații sprijină Ucraina foarte consistent, pe de altă parte Alianța Nord Atlantică a pus la dispoziția Ucrainei un pachet cuprinzător de asistență. În cadrul acestui pachet de asistență cuprinzătoare, NATO acordă asistență de tip non-letal pentru Ucraina.
Vom vedea anunțul pe care statele aliate îl vor face pentru a sprijini și mai bine Ucraina pentru a face agresiunii ruse. La finalul acestei sesiuni, vom adopta Declarația ministerialei.
Declarația este încă în curs de negociere, dar va fi adoptată și va fi un document cuprinzător pentru că nu la toate reuniunile ministeriale se adoptă astfel de documente.
Urmează a doua sesiune de lucru, tot în prima zi a Ministerialei, la care participă și ministrul de externe ucrainean, domnul Kuleba, la București. Va fi tot o reuniune consacrată Ucrainei, vom asculta evaluările pe care colegul nostru ucrainean le va face cu privire la situația de pe front și la necesitățile pe care Ucraina le are și pe care le solicită a fi acoperite de Aliați.
Este pentru prima oară când un ministru de externe din Republica Moldova participă la o reuniune aliată.
A doua zi a ministerialei debutează cu o altă sesiune în format Aliat, cu Finlanda și Suedia, la care vom discuta despre China, vom discuta despre reziliență, vom discuta despre combaterea terorismului și rolul Alianței în combaterea terorismului, vom discuta despre Balcanii de Vest și despre securitatea energetică.
Sunt teme importante care decurg din sarcinile trasate de Summit-ul de la Madrid.
A patra sesiune de lucru, care se va desfășura cu partenerii din regiune, aliații Finlanda, Suedia ca invitați, la care se adaugă miniștrii de externe din Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova.
Este pentru prima oară când un ministru de Externe din Republica Moldova participă la o reuniune aliată. Această sesiune se va concentra pe impactul războiului din Ucraina asupra securității din regiunea Mării Negre și vom discuta cum putem sprijini mai bine aceste state partenere ca să își consolideze capacitățile de apărare, să își consolideze reziliența în fața amenințărilor hibride care provin din partea Federației Ruse.
Avem o agendă substanțială, extrem de bogată, cu foarte multe elemente de interes.
Europa Liberă: În acest tablou descris de dumneavoastră, este cu atât mai relevant faptul că reuniunile se țin la București în această perioadă și nu în altă parte?
Bogdan Aurescu: Cu siguranță, este o expresie a recunoașterii pe de o parte a rolului și profilului României în Alianța Nord-Atlantică, dar, pe de altă parte, este o recunoaștere a importanței strategice a Mării Negre, a importanței flancului estic și în special a zonei de sud a flancului estic unde se află România.
Cred că alegerea Bucureștiului pentru această ministerială are o relevanță simbolică și transmite un mesaj nu doar către aliați, ci și către lumea întreagă.
Europa Liberă: Secretarul de stat, Antony Blinken vine în România. Când va sosi, cu cine se va întâlni, cât de importantă este vizita secretarului de stat al SUA în România?
Bogdan Aurescu: Dacă îmi permiteți două cuvinte și despre reuniunea liderilor de la Munchen. Este o reuniune foarte importantă pe care noi o organizăm și care face parte din formatul mai larg al Conferinței de securitate de la Munchen. Este o premieră, este pentru prima dată când o astfel de reuniune se ține în Europa de sud-est, în România.
Nu am mai avut o astfel de reuniune găzduită la noi: 75 de personalități, atât oficiali înalți în funcție, cât și foști oficiali, militari, miniștri de externe și alți miniștri de resort, împreună cu analiști și specialiști în domeniul relațiilor internaționale și de securitate care vor dezbate teme foarte relevante despre relațiile de securitate de astăzi și care au legătură și agenda ministerialei.
Se va discuta despre sprijinul acordat Ucrainei pentru a face față războiului de agresiune al Rusiei, se va discuta despre importanța strategică a Mării Negre, se vor discuta aspecte legate de Balcanii de Vest, o zonă care nu duce lipsă de tensiuni nici în această perioadă. Se vor discuta multe alte elemente care sunt de interes pentru noi în pregătirea sesiunii anuale în pregătirea Conferinței anuale de la Munchen care va avea loc în februarie 2023, exact la un an de la începutul războiului.
Prezența secretarul de stat american la reuniunea ministerială NATO reprezintă un moment foarte important. Relația trans-atlantică reprezintă coloana vertebrală a Alianței nord-atlantice.
În același timp, secretarul de stat va face și o vizită bilaterală în marja acestei participări la reuniunea ministerială NATO pe care o voi găzdui. Vizita bilaterală e foarte importantă pentru că este prima vizită a unui secretar de stat american după 2005, este un moment pe care îl vom consacra celor 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA.
Vom discuta despre Visa Waiver.
Este un bun prilej să discutăm despre parteneriatul strategic, despre unde suntem pe dimensiunile cele mai importante ale parteneriatului strategic, de la cea de securitate și vom mulțumi secretarului de stat pentru desfășurarea de forțe americane din România. SUA sunt prezente în România cu un număr foarte consistent de militari și de tehnică militară.
Vom discuta despre dimensiuni importante ale parteneriatului strategic cum este cea economică, energetică, unde avem programe în domeniul energiei nucleare civile care sunt în curs de dezvoltare, vom discuta despre Visa Waiver, despre multe aspecte care țin de nucleul de interes al Parteneriatului Stategic.
Europa Liberă: Ca ministru de externe veți insista pentru o consolidare a prezenței trupelor NATO în România? În prezent avem aproximativ 5.500 de militari NATO în România. Este nevoie de mai mulți militari ca răspuns la agresiunea Rusiei din Ucraina?
Bogdan Aurescu: Discutăm în cadrul NATO despre implementarea deciziilor Summit-ului de la Madrid. Summit-ul de la Madrid a construit pe deciziile Summit-ului extraordinar din luna martie, atunci când s-a decis crearea lucrurilor de luptă și în statele din sudul flancului estic, inclusiv în România.
Grupul de luptă, condus de Franța, este în plin proces de dezvoltare, sperăm să ajungă la deplina capacitate operațională. Alături de această prezență a militarilor francezi și a militarilor belgieni, a militarilor olandezi, în curând se va alătura și o prezență a militarilor din Luxembourg, mai sunt și alte state care și-au desfășurat trupele în România: Portugalia, Polonia, care este deja prezentă de câțiva ani în România.
Vom discuta despre decizia Summit-ului de la Madrid, de creștere a prezenței acestui grup de luptă, de la nivelul de batalion, așa cum a fost el conceput inițial, la nivelul de brigadă.
Galerie foto | Forțele NATO de la Cincu: Lucrări de amenajare și exerciții militare
Această creștere se va face în legătură cu deciziile concrete ale Summit-ului de la Madrid, care prevăd alocare de forțe de reîntărire, așa cum sunt numite ele, de echipamente pre-poziționate, care urmează să fie amplasate în statele din flancul estic.
Prin urmare este un pachet mai larg de măsuri, nu reducem totul la o creștere a numărului de militari. Este foarte important ca această construcție de la Madrid, care este modernă și flexibilă cu privire la consolidarea flancului estic, care înseamnă și mai multă eficiență a prezenței militarilor NATO pe flancul estic, inclusiv în România să fie dusă la bun sfârșit.
Europa Liberă: Președintele Iohannis afirma înaintea Summit-ului de la Madrid că Marea Neagră a devenit o zonă de război. După Madrid s-a putut observa o escaladare a situației din Marea Neagră, am văzut incidentele cu flota rusească. Cât de mult va conta componenta militară în Ministeriala NATO și care va fi mesajul României? Este nevoie de o întărire și pentru Marea Neagră a componentei militare?
Bogdan Aurescu: Odată cu desfășurarea războiului din Ucraina, regiunea Mării Negre, care este evident implicată în desfășurarea ostilităților a cunoscut o degradare a situație de securitate. Summit-ul de la Madrid a recunoscut Marea Neagră ca o zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. Este clar că deciziile Summit-ului de la Madrid, cât și deciziile subsecvente de implementare a acestor decizii vor avea în vedere această importanță strategică a Mării Negre, ceea ce înseamnă că va fi acordată mai multă atenție spațiului Mării Negre.
Faptul că ministeriala se desfășoară la București, aproape de țărmurile Mării Negre, reprezintă încă o confirmare a acestei importanțe.
Miniștrii de Externe discută aspecte care țin mai degrabă de zona de politică externă și de securitate mai generală. Nu discutăm aspecte care țin de reuniunile miniștrilor apărării din NATO. Orientările generale există deja, iar la ministerială vom discuta și vom încerca să consolidăm liniile de acțiune care au fost decise la Madrid.
Europa Liberă: Ați spus că ministrul de externe al Ucrainei va fi prezent la București. Ucraina este în ultima perioadă ținta unor atacuri puternice, mai ales asupra infrastructurii civile. Care va fi răspunsul NATO față de noua formă de atac a Rusiei, multe state au catalogat această acțiune drept crimă de război? Mă refer la acțiunile împotriva civililor.
Bogdan Aurescu: Cu siguranță este vorba despre crime de război. Dreptul internațional umanitar interzice orice fel de țintire a obiectivelor civile, a civililor, a infrastructurii civile în timpul conflictului armat. Prin urmare, ceea ce Rusia încearcă în acest moment să facă în războiul din Ucraina este să diminueze susținerea societății ucrainene, reziliența societală este termenul folosit în mediile de specialitate, susținerea societății ucrainene față de efortul de război.
Sunt convins că în ciuda acestor atacuri, Ucraina și societatea ucraineană vor rezista. Vor rezista pentru că astfel de acțiuni nu sunt văzute altfel în societatea ucraineană decât ca noi încercări ale Federației Ruse de a învinge Ucraina. Rezistența Ucrainei va crește proporțional cu acest tip de acțiune.
Ceea ce fac statele membre ale UE, statele membre ale Alianței nord-atlantice este să încerce să ajute Ucraina cu generatoare de electricitate, cu componente care să ajute la repararea infrastructurii civile critice care a fost afectată. Există deja solicitări ale părții ucrainene, cât și elemente de răspuns din partea statelor UE și NATO.
Nu țin neapărat aceste aspecte de Alianța nord-atlantică ca organizație, dar cu siguranță vom discuta despre aceste lucruri. Ele au legătură cu situația de securitate din Ucraina.
Europa Liberă: Oamenii când se uită la televizor văd din ce în ce mai des discuția despre blackout. Au apărut acele imagini din satelit cu Ucraina în întuneric. Vedem aceeași problemă și în Republica Moldova. Cum vor putea NATO și România să ajute Republica Moldova și să oprească eventuala agresiune a Rusiei în această direcție?
Bogdan Aurescu: Republica Moldova la Summit-ul de la Madrid a beneficiat de un pachet de asistență sporit. România a ajutat deja Republica Moldova, atât în cadrul Alianței nord-atlantice.
Am virat recent o sumă consistentă de bani care rămăsese neutilizată din fondurile alocate pentru armata afgană după retragerea din Afganistan, asta în cadrul NATO. Pe plan bilateral, România imediat după ce au început să apară problemele legate de importurile de energie electrică din Ucraina, din cauza acestor bombardamente asupra infrastructurii critice ucrainene, România a început imediat să furnizeze energie electrică la prețuri bune, preferențiale pentru Republica Moldova.
În momentul de față, între 80 – 90 % din necesarul de energie electrică pentru Republica Moldova vine din România. Prin urmare, România s-a mișcat foarte repede, prompt și a ajutat Republica Moldova și o vom ajuta și în continuare. Livrăm lemn de foc pentru Republica Moldova, 130.00 de mc au fost deja aprobați prin Hotărâre de Guvern, am livrat deja păcură pentru Republica Moldova.
Continuăm să discutăm cu colegii de la Chișinău pentru a vedea cum putem susține mai departe acest efort al autorităților de la Chișinău. Reuniunea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova pe care am co-prezidat-o pe 21 noiembrie la Paris împreună cu colegii din Franța și Germania a fost concentrată tocmai asupra găsirii de soluții pentru situația de criză energetică din Republica Moldova.
Cel mai important lucru pe care comunitatea internațională îl poate face în acest moment este să acorde granturi pentru Republica Moldova ca să poată să cumpere energie de pe piață.
Europa Liberă: Ucraina reprezintă punctul central al reuniunii de la București. Vedeți posibile negocieri de pace în 2023 și se pot realiza ele fără ca Ucraina să își recapete teritoriile ocupate de Rusia?
Bogdan Aurescu: Nu. Negocierile de pace se vor face atunci când Ucraina va dori să facă negocieri de pace. Este clar pentru Ucraina, în acest moment, fără recuperarea teritoriilor care au fost ocupate de Federația Rusă, astfel de negocieri nu se pot face. Este o poziție pe care și Ucraina a menționat-o de foarte multe ori, și UE, și NATO.
Nu cred că în perioada imediat următoare putem să facem proiecții cu privire la începerea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina.
Vedem din atitudinea Rusiei în teatrul de război că nu dorește să înceapă negocieri de pace. Dacă vom asista la solicitări la astfel de negocieri de pace din partea Rusiei va trebui să fim atenți, să le privim cu multă circumspecție.
Cel mai probabil nu sunt intenții reale, ci doar dorința de a obține eventual o pauză de refacere operațională.
O pauză de refacere operațională pe care este clar că forțele ruse o doresc pentru că vedem retragerea din Herson, vedem pe teren o anumită imobilitate în acest moment a liniei frontului.
În acest moment, Rusia este în curs de a suferi o înfrângere strategică, chiar dacă retragerea din Herson a fost prezentată de propaganda rusă ca pe o mișcare tactică de dinainte stabilită.
Europa Liberă: China a reacționat după Summit-ul de la Madrid și a spus că este o reacție exagerată privind amenințarea sa la adresa NATO. Se va discuta la reuniunea de la București despre un posibil pericol reprezentant de China și cum ar putea răspunde NATO provocărilor Chinei?
Bogdan Aurescu: La reuniunea de la București, China este pe agendă ca un punct în implementarea deciziilor pe care Summit-ul de la Madrid le-a luat și în implementarea acelor elemente referitoare la China care au fost incluse în noul concept de strategic.
După cum spunea și secretarul general NATO zilele trecute atunci când a fost întrebat despre agenda ministerialei de la București în legătură cu China, a spus foarte clar: e vorba despre China care nu reprezintă un adversar în acest moment pentru Alianța Nord Atlantică, dar în același timp putem să vedem o militarizare crescută a Chinei cu arme de tip tot mai sofisticat, inclusiv cu evoluții în ceea ce privește arsenalul nuclear al Chinei, vedem un anumit tip de comportament al Chinei în relația cu Rusia, în regiunea Asia de sud-est.
Trebuie să avem în vedere toate aceste elemente pentru a putea croi exact, pentru a putea proiecta exact conduita Alianței nord-atlantice față de China.
Europa Liberă: Un sprijin mai puternic al statelor NATO pentru Ucraina poate determina China să aibă o acțiune mai rezervată în Taiwan?
Bogdan Aurescu: Nu cred că un sprijin acordat suplimentar Ucrainei trebuie pus în ecuație cu ceea ce se întâmplă în alte zone. China urmărește cu foarte multă atenție ceea ce se întâmplă în acest moment în relația dintre Rusia – Ucraina și reacția Occidentului, inclusiv a NATO și a aliaților în ceea ce privește atitudinea Rusiei.
Poziția pe care NATO și aliații trebuie să o aibă trebuie să fie una de susținere puternică a Ucrainei, de izolare a Federației Ruse, alături de UE și alți actori de pe plan internațional, în așa fel încât acest război să se termine cât mai curând.
Europa Liberă: Rusia sponsor al terorismului sau un stat realmente terorist?
Bogdan Aurescu: Acest tip de calificare este mai degrabă politică. Trebuie să facem distincția între ceea ce se întâmplă în teatrul de război din Ucraina și un astfel de tip de calificare.
Sigur că el se poate folosi și din punct de vedere politic este întemeiat. Ceea ce putem constata în teren este că Rusia încalcă dreptul internațional umanitar, că în Ucraina sunt comise crime de război, crime împotriva umanității, crimă de genocid, eventual, dacă și Curtea Penală Internațională și investigațiile internaționale vor ajunge la aceste concluzii. Dincolo de diverse calificări, cred că cel mai important este ca Occidentul în general și Alianța Nord Atlantică să continue să sprijine Ucraina.
