Într-o seară blândă și înnorată, în Izmit, vestul Turciei, un petrolier sub pavilion panamez, numit Bela 6, a aruncat ancora și a început să pompeze aproape 100.000 de tone de petrol rusesc.
Livrarea din 6 ianuarie a fost o excepție pentru proprietarul rafinăriei, Tupras, care a redus importurile de țiței rusesc cu 69% luna precedentă, înainte de intrarea în vigoare a unei sancțiuni UE pe 21 ianuarie, potrivit datelor de la Centrul pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA).
Noua măsură interzice importurile în Uniunea Europeană de produse derivate din țițeiul rusesc și reprezintă cea mai recentă încercare de a reduce veniturile Moscovei pentru războiul din Ucraina.
Afectează în special rafinăriile din Turcia și India, care importă țiței rusesc, îl transformă în produse precum combustibil pentru avioane, motorină sau componente pentru amestecuri și le expediază pe piețele UE.
Împreună cu sancțiunile SUA impuse marilor companii petroliere rusești din toamna trecută, blocada americană asupra aprovizionărilor din Venezuela și incertitudinea cu privire la posibile atacuri militare americane asupra Iranului, măsurile UE alimentează volatilitatea tot mai mare a aprovizionărilor internaționale cu petrol.
„Ne aflăm într-un mediu extraordinar, [cu] multe fluctuații geopolitice globale în sistem”, a declarat David Edward de la General Index, o firmă de informații despre piețele de mărfuri cu sediul la Londra, la un webinar pe 14 ianuarie.
Contextul mai larg este o supraabundență globală de petrol, previzionată pe scară largă pentru 2026, din cauza producției ridicate care a dus la o scădere bruscă a prețurilor petrolului în 2025. Aceasta a redus deja veniturile din petrolul rusesc la cele mai scăzute niveluri din 2022, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Lacune
Noua interdicție impusă de UE a fost anunțată ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului comunitar în iulie, oferind rafinăriilor timp să reducă importurile în avans.
„În următoarea săptămână, acesta va fi unul dintre cele mai importante subiecte de discuție din întreaga lume”, a declarat analistul Sumit Ritolia de la Kpler, menționând că marile rafinării indiene s-au „autosancționat” deja anunțând că nu vor mai cumpăra țiței rusesc.
„În ceea ce privește Turcia... încă importă barili rusești, dar în acest moment se reduce volumul, volumele lor fiind în scădere cu 20-30%”, a adăugat el.
CREA a menționat că importurile de țiței rusesc ale Indiei au scăzut cu 29% în decembrie 2025, ajungând la cel mai scăzut nivel de când a fost impusă o plafonare a prețurilor în G7 cu trei ani în urmă, deși o mare parte din această scădere s-ar fi datorat și sancțiunilor americane impuse Rosneft și Lukoil, cei mai mari producători de petrol din Rusia.
În orice caz, criticii au avertizat că unele rafinării ar putea încerca să ascundă originea țițeiului utilizat în produsele lor pentru a evita sancțiunile UE.
De asemenea, aceștia au sugerat că scutirile pentru țări precum Marea Britanie sau Serbia creează o oportunitate pentru ca produsele petroliere rafinate din țiței rusesc să fie reexportate în UE.
Analistul CREA, Isaac Levi, a declarat că aceeași tactică ar putea fi utilizată de fiecăre țără, deoarece interdicția se referă la porturile și rafinăriile care importă țiței rusesc.
„Există o rafinărie georgiană numită rafinăria Kulevi la Marea Neagră și aceasta cumpără țiței rusesc, îl rafinează în produse... și se pare că trimite aceste produse rafinate dintr-un alt port”, a declarat el pentru RFE/RL.
Levi a semnat o scrisoare deschisă adresată șefului politicii externe a UE, Kaja Kallas, din partea unei alianțe internaționale de aproximativ 100 de grupuri ale societății civile, prin care solicită UE să înăsprească regulile.
El a spus că au primit un „mulțumesc”, dar niciun răspuns cu privire la măsurile de eliminare a lacunelor. Purtătorul de cuvânt al lui Kallas nu a răspuns solicitării RFE/RL de a comenta.
„Am oferit o serie de soluții diferite... una dintre ele este interzicerea importului de combustibili rafinați din orice rafinărie care are o conexiune prin conductă la țițeiul rusesc. Așadar, acestea ar fi în mare parte acele rafinării din China care sunt conectate la o conductă rusească. O metodă destul de simplă, care ar putea opri din nou sute de milioane, dacă nu miliarde de euro, care curg către Kremlin”, a spus Levi.
Intră China?
Unii observatori au sugerat că China ar putea absorbi o parte din surplusul de petrol rusesc abandonat de India, Turcia sau alții.
Datele CREA arată o creștere de 23% a importurilor de țiței maritim ale Chinei din Rusia în decembrie. Mai multe petroliere cu petrol de calitate Ural, aparent evitat de India, au fost raportate în acea lună, stagnând în apele din largul porturilor chinezești din Marea Galbenă.
Erica Downs, cercetătoare senioră specializată în piețele energetice chineze la Universitatea Columbia, a declarat pentru RFE/RL că rolul cheie va fi jucat de rafinării mici și independente, numite „ceainice”.
Acestea reprezintă aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Chinei și, a spus ea, „oscilează” între țițeiul rusesc și cel iranian, urmărind „marje de profit extrem de mici”.
„Cred că se poate spune cu siguranță că China nu va putea absorbi tot ceea ce India și Turcia refuză. Dar, mai ales în rândul «ceainicelor», acestea sunt vânătoare de chilipiruri. Și dacă reducerea este suficientă, dacă simt că expunerea lor la risc este tolerabilă, vor accepta mai mult”, a spus Downs.
Anul trecut, Washingtonul a impus sancțiuni asupra a trei ceainice pentru că au comercializat petrol iranian sancționat. Dar, a spus Downs, în timp ce marile companii petroliere naționale din China au fost precaute în privința sancțiunilor, „ceainicel” au fost mai puțin îngrijorate.
„Deoarece mulți dintre ei nu au expunere la sistemul financiar în dolar american, știți, sunt mult mai dispuși... să tranzacționeze cu țiței sancționat”, a spus ea.
„Dacă SUA sancționează un terminal petrolier din China pentru că a acceptat țiței sancționat, atunci terminalul ar putea spune «OK, suntem deja sub sancțiuni, vom continua să le acceptăm». Sunt rezistenți.”
Desigur, orice petrol rusesc preluat prin „ceainice” va fi, de asemenea, la un preț redus semnificativ, sufocând și mai mult fluxurile financiare către Kremlin.
„Credem că această măsură va avea un impact și va reduce veniturile Rusiei din export”, a declarat analistul CREA, Levi. „Dar credem că trebuie făcute mai multe pentru a o aplica și pentru a ne asigura că impactul se menține și reduce drastic veniturile Rusiei din export.”
Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
