Linkuri accesibilitate

Investigație RFE/RL: De ce finanțează Ungaria comunități din diaspora?


Semn bilingv, în maghiară și ucraineană, în vestul Ucrainei, unde trăiește o importantă minoritate maghiară.

Comunitățile de etnie maghiară și grupurile civice din vestul Ucrainei au primit cel puțin 115 milioane de euro de la guvernul Ungariei în ultimii 10 ani, potrivit unei investigații a Serviciului Ucrainean a RFE/RL. 

Descoperirile programului RFE/RL Schemes atrag atenția asupra creșterilor semnificative în finanțarea diasporei de către guvernul condus de Viktor Orbán nu doar în Ucraina, dar și în România, Slovacia, Croația, Serbia și Slovenia.

În Ucraina, unde trăiesc în jur de 150.000 de persoane de etnie maghiară - în mare parte în regiunea Transcarpatia din apropierea graniței cu Ungaria - atenția acordată de Budapesta a dobândit în ultimii o nuanță politică, în condițiile opoziției minorităților la regulile care restricționează folosirea limbii materne, în special în educație. Serviciile de securitate ale Ucrainei a făcut în trecut verificări ale grupurilor culturale maghiare, invocând existența unor manifestări separatiste.

Sumele finanțării acordate de Budapesta comunităților maghiare din Ucraina au fost furnizate de un grup de investigație format din jurnaliști din estul Europei. Aceștia au urmărit investițiile guvernului Ungariei în diaspora în mai multe țări din regiune și au descoperit că începând din 2011, guvernul Ungariei a plătit o sumă de cel puțin 670 de milioane de euro către grupările etnicilor maghiari din șase țări.

O parte semnificativă din această sumă pare să fi fost trimisă prin Fondul de stat Bethlen Gabor, destinat asupra susținerii organizațiilor maghiare din străinătate.

Alte entități maghiare, printre care Federația Națională de Fotbal, filiala națională a Bisericii Romano-Catolice, dar și alte grupuri filantropice au finanțat programe pentru diaspora maghiară: tabere de vară pentru copii sau renovarea unor biserici. Istoricul cheltuielilor este însă greu de urmărit prin intermediul documentelor oficiale ale Ungariei.

Suma totală ar fi de 115 milioane de euro pentru comunitățile maghiare din Ungaria, din 2011 până astăzi, prin Fondul Bethlen Gabor, potrivit investigației. Nu este clar cât de mulți bani au fost oferiți de alte surse din Ungaria.

Nu este deloc o sumă mică, fiind de 1 ½ ori mai mare decât întregul buget anual al regiunii Transcarpatia și echivalentă costurilor construirii aeroportului regional, potrivit calculelor proiectului Schemes, condus în cooperare de Serviciul Ucrainean al RFE/RL și UA: Pershy, televiziunea publică a Ucrainei. Suma a crescut semnificativ din 2011, anul în care Orbán și-a început al doilea mandat ca prim ministru.

O istorie complexă

Transcarpatia a făcut parte din imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial. În deceniile care au urmat, controlul asupra regiunii s-a schimbat între Ucraina, care și-a menținut pentru scurt timp independența, Cehoslovacia și Ungaria, care a invadat și apoi a anexat o mare parte a teritoriului cu șase luni înainte de începerea celui de al Doilea Război Mondial.

Regiunea a fost, de asemenea, ocupată pentru scurt timp de România în timpul războiului româno-ungar din 1919, teritoriul fiind apoi predat autorităților maghiare. După 1944, regiunea a devenit parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucraina.

O parte a fondurilor publice ale Ungarei au fost direcționate în ultimii ani către renovarea și reparația monumentelor culturale. În Uzhhorod, un oraș de frontieră cu 115.000 de locuitori și capitală a regiunii, Andriy Lyubka, un scriitor și poet ucrainean, a cules opere literare locale pentru a le traduce din limba maghiară în ucraineană. Guvernul Ucrainei nu a vrut să îi finanțeze eforturile, cu cel al Ungariei lucrurile se desfășoară foarte simplu.

Când oamenii de afaceri locali primesc bani din Ungaria pentru activități comerciale, percepția este că vor fi forțați să depună un jurământ în numele lui Orbán, al Ungariei... dar nu este cazul,” a spus Lyubka. Însă, „ei primesc bani, fără mite, fără obligații pentru a deservi Ungaria deci ei cred și îi conving pe toți cei din jurul lor că ‘uite, Ungaria este un stat grozav, fără obiective imperiale’ și așa se transformă ei în soldați ai Ungariei cu influență la nivel local.”

Fondurile Ungariei ajută, de asemenea, la subvenționarea posturilor și presei în limba maghiară din Ucraina. Fondul Bethlen Gabor furnizează bugetele pentru cel puțin patru agenții.

Majoritatea ziarelor care sunt publicate [aici în Ucraina] sunt fie finanțate de cititori, fie primesc un fel de asistență financiară, în special din partea Ungariei,” spune Laslo Zubanych, șeful Uniunii Democratice a Maghiarilor din Ucraina pentru RFE/RL. „În prezent, nu există ziare de stat deci nu există nici un fel de influență.”

Zubanych a spus, de asemenea, că posturile care transmit în limba maghiară în vestul Ucrainei umplu un gol în programele de televiziune ale Ucrainei, după ce acestea s-au reprofilat pe semnalul digital – despre care el a spus că este mai greu de obținut în regiunile montane cum sunt cele ale Carpaților.

Un copil nu poate urmări desene animate din Ucraina, nu poate asculta muzică ucraineană. Spațiul de informare este deja pierdut pentru stat,” a spus el. „Oamenii din Ungaria spun uneori că 'Vouă v-a fost furată Crimeea, nouă ne-au fost furate alte teritorii,” a spus Serhiy Sydorenko, editorul ziarului digital Yevropeyska Pravda, „iar Transcarpatia este, de fapt, cel mai mic dintre aceste teritorii.”

Susținerea electorală

Nu este neobișnuit pentru guvernele străine să furnizeze finanțare pentru evenimente sociale și culturale pentru expatriați și pentru comunitățile din diaspora din jurul lumii. Finanțarea partidelor politice este însă altceva. Nu există cifre comparabile, spre exemplu, pentru finanțarea din partea guvernului Rusiei pentru oamenii de etnie rusă sau vorbitorii de rusă din străinătate, sau un echivalent al guvernului britanic pentru finanțarea diasporei britanice.

Un panou publicitar pentru o organizație civică înființată pentru „protecția drepturilor și libertăților maghiarilor transcarpatici”, în vestul Ucrainei în timpul alegerilor parlamentare din 2019.
Un panou publicitar pentru o organizație civică înființată pentru „protecția drepturilor și libertăților maghiarilor transcarpatici”, în vestul Ucrainei în timpul alegerilor parlamentare din 2019.

Pavlo Klimkin, fost Ministru de Externe al fostului președintelui Petro Poroshenko a susținut că fondurile Ungariei au avut ca scop construirea unei baze de susținători din diaspora pentru partidul Fidesz al lui Orbán, care a acaparat acum scena politică și viața civică a țării.

Încearcă tot timpul să mobilizeze susținătorii din diaspora pentru alegeri, pe care nu îi consideră cetățeni străini apropo,” a spus el. „Deci, majoritatea dintre ei au un pașaport din Ungaria și votează pentru partidul Fidesz” la alegerile din Ungaria.

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orbán, a negat că finanțarea acestor comunități ar avea intenții politice. Este „o sarcină foarte importantă pentru stat să susțină aceste minorități. Este datoria noastră constituțională,” a spus el într-un interviu pentru RFE/RL. „Eu cred că nu este o oportunitate pentru statul maghiar ci un bun prilej pentru Ucraina și alte țări care se bucură de această susținere de la statul ungar.”

În Ucraina există două partide politice dedicate persoanelor de etnie maghiară sau care susțin interesele specifice comunităților maghiare. Partidele au avut mandate în parlament în trecut, dar nu și în momentul de față.

În 2019, Orbán s-a întâlnit la Budapesta cu șeful Partidului Maghiarilor din Ucraina, Vasyl Brenzovych, care candida pentru un loc în Parlamentul Ucrainei.

Vasyl Brenzovych (stânga) cu Prim Ministrul Ungariei, Viktor Orbán.
Vasyl Brenzovych (stânga) cu Prim Ministrul Ungariei, Viktor Orbán.

Unii dintre diplomații Ucrainei au acuzat mai târziu Ungaria de intervenție în afacerile interne ale țării din cauza acestor tipuri de întâlniri.

Potrivit datelor obținute de Schemes, în anii 2017 și 2019 au fost transferați cei mai mulți bani din Fondul Bethlen Gabor către comunitățile din Ucraina. De exemplu, o organizația pedagogică din Transcarpatia (Transcarpathian Hungarian Pedagogical Association) a primit în jur de 11 milioane de dolari în 2017 și 2019 de la fondurile de stat ale Ungariei pentru construirea și renovarea unor grădinițe în mai multe sate din vestul Ucrainei.

În 2019, într-un an de alegeri, unele dintre campaniile politice care au apărut pe afișele publicitare din regiune susțineau Partidul Maghiarilor din Ucraina. Potrivit unei baze de date analizate de Schemes, Bethlen Gabor a asigurat finanțarea „pentru realizarea afișelor” partidului.

Când astfel de sume sunt investite, cu siguranță este vorba de un anumit nivel de influență și loialitate,” a spus Dmytro Tuzhanskiy, director al unui ONG numit Institutul Central European pentru Strategie. „Acest lucru înseamnă loialitate la alegeri; diferite tipuri de alegeri. Acest lucru înseamnă că există un grup de oameni pe care i-ai ajutat și la care poți apela în caz de nevoie, pentru susținere în alegeri.”

Majorarea finanțărilor cu o jumătate de ani sau un an înainte de alegeri este o coincidență comică,” a spus Tuzhanskiy pentru RFE/RL.

Legile privind limbile străine

Budapesta și Kiev au avut conflicte în trecut privind ceea ce Ungaria descrie drept o limitare a dreptului de a își vorbi limba maternă a oamenilor de etnie maghiară. Plângerile provin de la faptul că Ucraina a adoptat în 2017 o lege care restricționează vorbirea limbilor minoritare în școlile din Ucraina.

Doi ani mai târziu, parlamentarii au cimentat limba ucraineană drept limba oficială a țării. Măsura le-a impus școlilor care predau în limba rusă și alte limbi minoritare să schimbe planurile de învățământ în limba ucraineană. De asemenea, legea le-a impus comercianților din mediul online să folosească tot limba oficială.

Măsura a survenit anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, și în condițiile în care Moscova a susținut mișcări separatiste în estul Ucrainei.

În luna mai, președintele României, Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu cel ucrainean, Volodimir Zelenski. Iohannis a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea Ucrainei, așa cum de altfel o face întreaga comunitate internațională, dar tema minorităților a fost pe agendă. Președintele Iohannis a acordat un spațiu amplu în convorbirea telefonică „problemelor legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, cu accent pe dreptul la educație în limba română, și a subliniat necesitatea soluționării acestora, în cel mai scurt timp, pe calea dialogului”, arăta un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Legea limbii de stat din Ucraina, adoptată în 2017, când președinte era Petro Poroşenko, prevede că „singura limbă oficială este limba ucraineană” și restricţionează, implicit, dreptul românilor din Ucraina de a învăţa în limba maternă.

Legea privind învățământul mediu general a fost „adoptată contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și contrar rezultatelor obținute în cadrul puținelor consultații cu comunitatea românească, care, la toate întâlnirile, a solicitat asigurarea drepturilor constituționale la educație în limba maternă”, spun membrii Consiliului Național al Românilor din Ucraina, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.

Actualul președinte, Volodimir Zelenski, care a fost susținut de etnicii români la alegerile din 2019, a fost rugat recent de românii din Ucraina să retrimită în parlament legea privind învățământul mediu general, pentru că aceasta îi lipsește pe cetățenii românofoni din Ucraina de dreptul la educație în limba maternă.

În ianuarie 2021, altă restricție asupra limbilor a intrat în vigoare în Ucraina: personalul restaurantelor, magazinele și oricărui alt serviciu public e obligat să interacționeze cu clienții în limba ucraineană, în afară de situațiile în care o clientul cere în mod explicit să folosească altă limbă.

Diaspora maghiară a atras atenția agențiilor de securitate din Ucraina în trecut. În 2018, a fost făcut public un material video dintr-un oraș din vestul țării, Berehove, în care unor etnici maghiari li se înmânau pașapoarte ungare.

Doi ani mai târziu, principalul serviciu de securitate al Ucrainei, SBU, a făcut o razie a unui centrul cultural maghiar din Transcarpatia căutând dovezi ale unor activități care au ca scop „modificarea în mod violent a granițelor.

SBU a spus că percheziția avea ca scop verificarea unor „informații despre implicarea fondului străin în activități menite să violeze suveranitatea statului ucrainean.” Incidentul a provocat convocarea ambasadorului Ucrainei la Budapesta.

Finanțarea comunității maghiare din România

Minoritatea maghiară este cea mai numeroasă din România, reprezentând 6% din populația țării. Etnicii ungari au comunități în vestul și centrul țării, mai ales în Bazinul Carpatic. Maghiara esta a doua cea mai vorbită limbă după română, cu peste un milion de vorbitori.

Potrivit unor estimări, peste 500.000 de membri ai comunității maghiare din România dețin dublă cetățenie și aceștia joacă un rol la fel de important ca acela al comunităților maghiare din Ucraina la alegerile din Ungaria. Totalul persoanelor cu dublă cetățenie a crescut după ce partidul Fidesz a relaxat cerințele pentru acordarea cetățeniei.

Fondul Bethlen Gábor finanțează și programe din România, la fel ca Fundația Sapientia prin care a fost creată și Universitatea Sapientia, universitate particulară maghiară independentă în România,.

Potrivit site-ului fundației, în instituție au fost investiți 19 milioane de forinți (peste 50.000 de euro).

Presa maghiară este un alt beneficiar al finanțării guvernului maghiar, nu doar de la instaurarea guvernului Fidesz. Din 2016 finanțarea a devenit mai echilibrată pentru publicații de stânga, respectiv de dreapta, potrivit proiectului jurnalistic Transilvania Transparentă - Atlatszo Erdely. În 2017, guvernul maghiar a investit 4,5 milioane de euro în Asociația Pentru Spațiul Media din Transilvania.

Articol realizat de Valeria Yehoshyna cu completări din partea lui Robert Bathory de la Servicoul RFE/RL din Budapesta. Traducere și completări adăugate de Irina Breilean, stagiar Europa Liberă România.
XS
SM
MD
LG