Linkuri accesibilitate

Ungaria | China strică planurile electorale ale lui Viktor Orban


Câteva mii de persoane au protestat, în 5 iunie, la Budapesta față de planurile de deschidere a unei universități chineze.

Proiectul controversat al deschiderii la Budapesta a unei filiale a universității chineze Fudan a adus în atenția publicului din Ungaria, înaintea alegerilor parlamentare din 2022, relațiile premierului Viktor Orban cu Beijingul, și nu într-un mod favorabil premierului.

Construirea, până în 2024, a filialei din Budapesta a universității cu sediul în Shanghai ar costa 1,8 miliarde de dolari. Potrivit unor documente dezvăluite publicului, Guvernul ar acoperi 1,5 miliarde din costuri, printr-un împrumut făcut la o bancă chineză, și ar urma să folosească firme din China pentru realizarea proiectului.

Planul a reușit să mobilizeze opoziția din Ungaria, destul de divizată în general, care va propune un candidat unic menit să îl învingă pe Orban în alegerile de anul viitor. Vocile critice la adresa premierului au găsit un scop comun în analizarea legăturilor acestuia cu China, iar până la invocarea suveranității Ungariei nu a fost decât un pas.

Planurile lui Viktor Orbán îngrijorează: universitate chineză la Budapesta
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00

După apariția detaliilor proiectului, primarul Budapestei, Gergely Karacsony, care se opune planului și nu ar exclude o candidatură împotriva lui Orban, a anunțat redenumirea străzile din jurul viitorului campus. Acestea poartă acum nume relevante pentru încălcările drepturilor omului de care este acuzată China: „Eliberarea Hong Kong-ului”, „Dalai Lama”, sau stradă „Martirilor uiguri”.

Activiști cu un steag tibetan pe noua stradă a „Martirilor uiguri” din Budapesta.
Activiști cu un steag tibetan pe noua stradă a „Martirilor uiguri” din Budapesta.

În 5 iunie, mii de persoane au protestat în stradă față de intenția guvernului de a construi filiala universității chineze pe un teren care era inițial destinat construcției unor cămine studențești, iar sondajele de opinie arată că electoratul nu este favorabil planului.

Guvernul vrea să ne îndatoreze cu peste 1,5 miliarde de dolari pentru această universitate, sunt bani luați din buzunarul fiecărui cetățean și datoria va fi plătită de copiii și nepoții noștri”, a declarat Karacsony la RFE/RL.

După proteste, șeful de cabinet al premierului Orban, Gergely Gulyas, a părut să dea înapoi, spunând că o decizie finală nu ar fi fost luată încă, iar planul va fi gata pentru a fi prezentat public abia în 2023. Ulterior, în 10 iunie, Viktor Orban a anunțat că tema va fi supusă unui referendum. „Chestiunea a devenit una politică și ar trebui să luăm decizia într-un mod cu care să fie toată lumea de acord”, a spus acesta.

Subiectul universității chineze a lansat o dezbatere aprinsă și intensă și a dus la unirea opoziției în vederea alegerilor de anul viitor. Acestea par, acum, să fie primele cu o miză reală pentru opoziție, după victoriile categorice înregistrate de Orban începând din 2010. Opoziția a ajuns partidul lui Orban (Fidesz) în sondaje, iar ce pare a fi „prietenia” acestuia cu China s-a transformat în prima mare dezbaterea electorală dintr-o campanie de durată.

Referendumul ar trebui să fie unul național, despre datoria către China și despre viitorul tinerilor din mediul rural”, spune Karacsony. „Nu am protestat față de China, ci față de vânzarea subestimată a suveranității noastre”, a completat acesta.

Legăturile cu China

Potrivit analiștilor și sondajelor de opinie, alegătorii din Ungaria nu sunt, în general, interesați de politica externă, dar opoziția speră că tema universității chineze va fi un bun punct de pornire pentru o serie de dezbateri favorabile ei. „Problema universității în sine are un potențial destul de limitat de dezbatere, dar se poate amplifica pentru că este un subiect relevant pentru alte îngrijorări cu privire la lipsa de transparență și la corupție la cel mai înalt nivel”, spune Gabor Toka, cercetător la Universitatea Central Europeană.

Ungaria a semnat în 27 aprilie documentul de strategie pentru deschiderea universității chineze în 2024.

Premierul Viktor Orban participă, online, la summit-ul din februarie la care China a invitat țările central și est-europene.
Premierul Viktor Orban participă, online, la summit-ul din februarie la care China a invitat țările central și est-europene.

Dacă proiectul se concretizează, aceasta va deveni prima universitate chineză din Uniunea Europeană și prima filială externă a instituției de învățământ din Shanghai. O universitate prestigioasă, care va ridica standardele învățământului superior din Ungaria, spune guvernul de la Budapesta.

Potrivit Institutului Republikon, două treimi din populația Ungariei nu sprijină proiectul, iar în rândul alegătorilor lui Orban, procentul celor care nu sunt de acord cu acesta este de o treime. „E o afacere proastă și e greu să convingi populația că nu ar fi așa”, spune Gabor Toka, care se ocupă cu monitorizarea datelor și tendințelor electorale din Ungaria.

Investigația

Informația cu privire la împrumutul pe care vrea să îl ia guvernul Ungariei (de la o bancă chineză, pentru un proiect chinez), a fost dezvăluită în aprilie, de publicația de investigație Direkt36. Aceeași publicație a scris și despre faptul că planurile pentru construcția campusului ar fi fost întocmite încă din 2019, când ministrul de externe al Chinei, Wang Yi le-a spus politicienilor de la Budapesta că filiala din Ungaria a universități chineze este o prioritate a Beijingului.

Ungaria are legături tot mai puternice cu China din 2010, de când Orban a lansat politica „deschiderii către Est”, pentru a amplifica relațiile cu China și Rusia în vederea atragerii de investitori. De atunci, Orban a întărit relațiile și cu alți lideri iliberali, în timp ce a amplificat conflictele cu Uniunea Europeană prin decizii de limitare a independenței justiției și presei.

Mai mult, Ungaria și-a folosit dreptul de veto de mai multe ori anul acesta pentru a bloca adoptarea unor declarații critice ale Uniunii Europene la adresa nerespectării drepturilor omului de către China. Președintele Xi Jinping i-a mulțumit chiar lui Orban pentru „protejarea relației Chinei cu Uniunea Europeană”.

Investiții chineze rămân scăzute în Ungaria, dar apropierea a dus la alte proiecte vizibile. Anul trecut, Ungaria luat un împrumut pe 20 de ani de la Beijing pentru construirea unei căi ferate care ar face legătura cu capitala Serbiei, Belgrad. Împrumutul în valoare de 1,9 miliarde de dolari este controversat atât intern, cât și în regiune, din cauza întârzierilor și a lipsei de transparență.

În aprilie 2020, parlamentul de la Budapesta a votat acordarea de puteri sporite executivului, în contextul pandemiei de COVID-19, votând totodată și secretizarea detaliilor cu privire la calea ferată.

Pregătirile pentru 2022

În ciuda reacției puternice împotriva planurilor de deschidere a unei filiale a universității chineze, opoziția va avea o misiune dificilă în a gestiona felul în care folosește electoral relațiile cu China, spun analiștii. Chiar dacă opinia publică este sensibilă la acest subiect, politicienii de opoziție ar dori să mențină dezbaterea în jurul problemelor interne.

Karacsony a anunțat că, dacă opoziția câștigă alegerile, el și ceilalți lideri vor anunța Beijingul de anularea proiectului. Dar Karacsony a prezentat problema nu ca pe una de politică externă, la adresa Beijingului, ci ca pe o problemă internă ce vizează atacurile la adresa democrației și lipsa de transparență a executivului.

Primarul Budapest la protestul din 5 iunie.
Primarul Budapest la protestul din 5 iunie.

La rândul său, guvernul încearcă să acționeze pe două planuri: să își justifice și apere decizia, dar și să mute dezbaterea după alegerile de anul viitor. Un referendum, spune șeful de cabinet, ar fi organizat după invocata finalizare a planurilor, care ar avea loc după alegeri.

Anularea proiectului ar pune China într-o lumină neplăcută, iar Orban nu își permite să facă acest lucru”, spune Philippe Le Corre, expert în relațiile Chinei cu Europa la Carnegie Endowment for International Peace.

În paralel, Orban încearcă să îndrepte atenția alegătorilor înspre teme care îi sunt favorabile, cum ar fi migrația, chestiune în legătură cu care o bună parte a electoratului exprimă încă îngrijorări.

Într-un interviu radiofonic difuzat în 11 iunie, premierul a spus că pe măsură ce pandemia începe să fie controlată, migrația va redeveni o problemă prioritară a politicilor europene în condițiile în care „legiuni de migranți bat la aproape toate ușile Europei”.

„Sunt o mulțime de motive care pot schimba părerea alegătorilor despre guvern, dar printre ele nu se află și China. Guvernul Orban este o mașinărie bine pusă la punct și pricepută în PR. Știe cum să își facă auzite propriile mesajele”, spune Gabor Toka.

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG