Deficitul bugetar și „revigorarea economică" au fost principalele teme discutate de președintele Klaus Iohannis în ședința de la Palatul Cotroceni alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, premierul Ludovic Orban și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
În declarația oferită presei după ședință, președintele Iohannis a subliniat că este necesară o finanțare bună pentru acoperirea deficitului bugetar pentru ca astfel să fie evitate măsuri suplimentare de austeritate.
Șeful statului a dat asigurări că în cadrul discuțiilor au fost găsite soluții pentru toate problemele economice care vor putea fi puse în practică doar dacă toate instituțiile prezente la discuțiile de la Palatul Cotroceni vor conlucra.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
- Am discutat situația economică, bugetului, situația generală, ne-am concentrat pe două teme - deficitul bugetar care este clar că va fi mai mare decât a fost inițial și trebuie finanțat
- Am avut o discuție foarte bună pentru a vedea ce măsuri sunt fezabile pentru revigorare economică
- Nu putem vorbi de repornirea economiei pentru că nu a fost oprită niciodată, au fost anumite sectoare oprite
- Ne dorim cu toții o finanțare bună pentru deficit ca să nu fie măsuri suplimentare de austeritate
- Am găsit soluții pentru toate și este evident că pot fi puse în practică dacă toate entitățile care au fost astăzi la masă lucrează împreună
- Dacă facem lucrurile cum trebuie, avem șanse bune să își revină economia și să ieșim destul de repede din situația total neplăcută, de criză, în care ne găsim acum
În raportul cu prognoza de primăvară privind stadiul economiei, Comisia Europeană a arătat că Produsul Intern Brut (PIB) al României se va contracta cu 6% în 2020, în timp ce șomajul este așteptat să crească la 6,5%, iar deficitul guvernamental la 9,2% din PIB.
Potrivit executivului comunitar, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 9,2% din PIB în 2020, de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018.
„Trendul expansionist preexistent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, va fi întărit de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile de vârstă ar urma să crească considerabil”, avertizează Comisia.
Totodată, „deficitul guvernamental ar urma să continue să crească în 2021, până la aproximativ 11,4% din PIB, pe baza ipotezei că nu vor fi modifice politicile actuale, în pofida unei preconizate reveniri a veniturilor din taxe şi a eliminării cheltuielilor care au legătură cu pandemia. Acest lucru se datorează efectelor majorării pensiilor cu 40% în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare a pensiilor programată pentru septembrie 2021 şi a dublării alocaţiilor pentru copii”, arată executivul comunitar.
În sfârşit, conform previziunilor de primăvară ale Comisiei, raportul datorie-PIB va creşte în cazul României de la 35,2% în 2019 până la 46,2% în 2020 pentru ca în 2021 să ajungă la 54,7%.
Evoluția economiei României este similară cu cea la nivel european pe fondul evoluțiilor negative ca urmare a măsurilor ce au trebuit implementate în contextul pandemiei de coronavirus, măsuri restrictive care au dus la închiderea economiilor statelor europene.
Raportul Comisiei Europene preconizează o scădere de 7,75% a economiei zonei euro în 2020, respectiv o creștere de 6,25% în 2021. La nivelul tuturor statelor membre UE contracția este estimată pentru anul în curs la 7,5% cu o revenire pe plus la 6% în 2021. Evoluțiile reprezintă o revizuire în scădere cu circa 9 puncte procentuale raportat la raportul din toamna lui 2019.
Citește și
