Retragerea trupelor Rusiei de la granița acesteia cu Ucraina nu a însemnat și retragerea tehnicii militare, a avertizat Klaus Iohannis.
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, președintele Klaus Iohannis a spus, în conferința de presă de la finalul ședinței CSAT, că încheierea exercițiului militar din Federația Rusă și retragere militarilor este „în sine o veste bună și duce la o oarecare detensionare. Însă, în același timp am aflat că foarte mult material care a fost adus acolo, rămâne acolo, cum se spune în termeni de specialitate, rămâne pre-poziționat, și evident că situația rămâne în continuare tensionată. Este nevoie în continuare de foarte multă implicare, de foarte multe eforturi diplomatice și din partea României. Noi vom face în continuare demersuri, în special la NATO, dar și la Uniunea Europeană pentru a crește reziliența pe flancul Estic”.
Europa Liberă: Ne putem aștepta la un nou scenariu ca cel din 2008 din Georgia? Există acest pericol?
Klaus Iohannis: „Este imposibil de spus ce va face Federația Rusă în continuare, știm că se pregătește un mare exercițiu militar pentru toamna acestui an și cu toții speră ca prin măsurile care se iau și prin intervențiile pe cale diplomatică, geopolitică, să se detensioneze situația în zona Mării Negre.”
Scenariul Georgia / 2008
În august 2008, militari ruși au ocupat pentru scurt timp mai multe orașe georgiene. Intervenția militară fusese lansată în sprijinul regiunilor separatiste ale Georgiei, Abhazia și Osetia de Nord. Militarii ruși au rămas în cele două regiuni de atunci, violând astfel condițiile acordului de încetare a luptelor.
În 2021, Ucraina se află în confruntare permanentă în estul țării – luptele cu separatiștii din Regiunea Donbas, sprijiniți de Rusia, au început în 2014, an în care Rusia a anexat ilegal Crimeea. Conflictul din Donbas a ucis peste 13.000 de oameni și a strămutat peste 1 milion din aprilie 2014. Dovezile copleșitoare sugerează că Rusia acordă ajutor separatiștilor, iar apropierea cu militari și tehnică militară de graniță nu a putut decât să îngrijoreze Ucraina.
Mai mult, Kievul semnala că și înainte de anexarea Crimeei, în 2014, Rusia organizase exerciții militare de amploare.
Mișcările militare recente ale Rusiei, masarea a numeroși soldați și tehnică militară la granița cu Ucraina au făcut ca numeroși analiști să anticipeze un posibil scenariu în care forțele Rusiei devin „forțe de menținere a păcii” în interiorul Ucrainei, în zonele conflictelor cu separatiștii. Ucraina a reacționat cu apeluri ferme la partenerii din Occident, iar puterile și instituțiile Occidentale au transmis numeroase semnale de sprijin.
Georgia și Ucraina la Trilaterala de La București
Ministrul de externe al Georgie și cel al Ucrainei au fost invitați pentru discuții informale la reuniunea Trilateralei de securitate (România – Polonia – Turcia) desfășurată săptămâna trecută la București.
În declarația de la finalul reuniunii, semnată de cei trei miniștri de externe, aceștia spus: „I-am reasigurat pe omologii noștri din Georgia și Ucraina cu privire la angajamentul nediminuat al țărilor noastre de a le oferi sprijin și asistență. Am reafirmat sprijinul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei în interiorul granițelor lor recunoscute la nivel internațional și pentru aspirațiile euro-atlantice ale ambelor state”, arată declarația comună.
CSAT
După ședința CSAT de azi, un comunicat al președinției arată că „România este extrem de preocupată de situația securității și stabilității regiunii și și-a exprimat îngrijorarea în cadrul Alianței Nord-Atlantice, pentru că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre afectează și securitatea euroatlantică”.
„Țara noastră a susținut în mod constant necesitatea respectării suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional, soluția fiind în continuare implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk și respectarea strictă a regimului de încetare a focului” se arată în comunicat.
Anunțul Federației Ruse privind ordinul ca trupele sale să revină în bazele lor permanente, după exercițiile militare din Crimeea și Marea Neagră, arată CSAT, a fost important și oportun pentru detensionarea situației, dar „nu schimbă cu nimic necesitatea de a continua analiza cauzelor care au dus la această situație tensionată și de a identifica măsuri de dezescaladare și detensionare, precum și de evitare pe viitor a unor situații similare."
