Linkuri accesibilitate

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Expert: Un eșec al diplomației române


Votul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen are loc după ce UE a admis Croația în zona de liberă circulație.

Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, au declarat surse guvernamentale pentru Europa Liberă. Croația va intra în spațiul Schengen începând cu luna ianuarie 2023.

Potrivit acestora, Olanda și-a motivat votul dat joi în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) prin faptul că nu este de acord cu intrarea Bulgariei în Schengen, cele două fiind cuplate în prima variantă de vot.

Oficialii români au încercat să obțină un nou vot, separat de Bulgaria.

În schimb, Consiliul JAI a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023, însă nu și a României sau a Bulgariei. Ca urmare a votului, controlul la granițele sale terestre cu celelalte state membre Schengen va înceta de la 1 ianuarie 2023, iar controlul pe aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.

Anunțul vine la scurt timp după ce mai multe surse anunțau că Germania s-ar opune aderării Croației, în replică la opoziția Austriei.

„Este un eșec al României, spune Ștefan Popescu. Diplomația de la București, instituțiile vizate – ministere, președinție - nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei”, spune expertul în relații internaționale Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit să știm de această situație din timp.”

„Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție cu care să venim cu toții în Consiliul JAI și să nu mai trecem prin astfel de momente complicate pentru imaginea României și a Uniunii Europene”, a adăugat fostul ministru.

A fost o situație paradoxală, în opinia lui Cristian Diaconescu, iar poziția Austriei neverosimilă.

„Între țări aliate există o tradiție. În momentul în care există o problemă se face apel la canale oficiale, nu așa cum a făcut Austria, venind în spațiul public cu declarații brutale. Surprinde această lipsă de curtoazie”, adaugă și Ștefan Popescu.

Aderarea României la Schengen a stârnit multe discuții și declarații din partea liderilor europeni în ultimele două luni. Țările care au spus că România nu este pregătită să adere la Schengen au fost inițial Olanda și Austria.

Dacă Olanda s-a răzgândit și și-a schimbat poziția apoi, Austria a anunțat până în ultimul moment că se împotrivește faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

Discuțiile privind aderarea țării noastre la Schengen au început după ce, pe 7 septembrie 2022, Cehia - care deține președinția rotativă a UE - a anunțat că vrea ca Bulgaria, România și Croația să intre în Schengen.

„Este una dintre marile ambiții ale președinției cehe”, a declarat ministrul ceh de interne Vít Rakušan în numele președinției Uniunii Europene.

Premierul Mark Rutte: Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar...

O săptămână mai târziu, pe 13 septembrie, Olanda anunță că e reticentă față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. Mai precis, un partid din coaliția guvernamentală din Olanda condus de ministrul de Externe Wopke Hoekstra, a anunțat acest lucru.

Pe 12 octombrie, premierul olandez Mark Rutte a fost prezent în România, într-o vizită la Cincu. Acesta a spus că Olanda nu și-a trimis reprezentant în misiunea de evaluare și că țara sa leagă în mod oficial poziția sa pe Schengen de rezultatul pe MCV.

„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră corectă, de aceea am menționat MCV, trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Despre corupție, crima organizată, despre asta e MCV și apoi trebuie să apreciem împreună”, a spus atunci Mark Rutte.

Veștile bune pentru România au venit de la Comisia Europeană, care a recomandat pe 22 noiembrie încetarea monitorizării României pe MCV, după 15 ani de funcționare a acestui instrument.

De asemenea, pe 18 octombrie, Parlamentul European a adoptat - cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri - o rezoluție în favoarea aderării României la Schengen.

Tot în octombrie, parlamentul din Suedia a anunțat că are rețineri față de aderarea României la spațiul Schengen tot din cauza imigrației.

În luna octombrie, politicienii români s-au agitat mai mult pe tema Schengen. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a anunțat că, la invitația guvernului român, o misiune de evaluare a îndeplinirii obligațiilor Schengen a fost prezentă în România. Pe 16 noiembrie, Olanda și-a trimis în România propria sa misiune de evaluare, la invitația guvernului României.

Austria a anunțat că va spune NU intrării în Schengen pentru România și Bulgaria

Lucrurile păreau că merg într-o direcție favorabilă României, dar pe 18 noiembrie, ministrul austriac de Interne a anunțat că se opune intrării în Schengen a României și Bulgariei, din cauza slabei protecții de la frontiere și că în Austria au intrat peste 100.000 de imigranți ilegali, din care 75.000 neînregistrați.

Olanda își învinge reținerile și dă un raport favorabil în urma evaluării proprii, arătând că „România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ul Schengen în întregime”.

Schimbarea de poziție a Olandei a venit la început de decembrie, când guvernul de la Haga a anunțat că „este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen” și a informat Parlamentul cu privire la progresele României.

Pe 7 decembrie Parlamentul Olandei a aprobat poziția favorabilă intrării României în Schengen.

În Suedia, tot la începutul lui decembrie, comisia pentru afaceri europene din Parlamentul suedez și-a dat acordul pentru aderarea României la Schengen.

Nu același lucru s-a întâmplat cu Austria care a rămas fermă pe poziții. Pe opoziție. Cancelarul austriac Karl Nehammer anunțat pe 6 decembrie la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana, că țara sa se opune în continuare aderării României la Spațiul Schengen.

Aderarea României la Schengen a rămas pe ordinea de zi a ședinței decisive a Consiliului JAI de joi, 8 decembrie, așa cum au decis miercuri membrii COREPER - Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, grupul principal de pregătire al Consiliului JAI, de joi. Ei au decis miercuri menținerea pe agenda reuniunii Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) a subiectului privind lărgirea spaţiului Schengen.

În ziua Consiliului, înainte de începerea reuniunii, cancelarul austriac s-a arătat total inflexibil arătând că Austria va bloca în continuare admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, explicând că nu consideră firesc să fie extins „ceva care nu funcționează” și invocând siguranța de la granițele sale.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est. 

    OfiteruA@rferl.org 

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG