Prin acesta, profesorii de geografie și biologie vor preda noțiuni despre schimbări climatice și mediu, iar elevii vor avea o „Săptămâna Verde”, alta decât „Școala Altfel”, începând cu anul școlar 2022-2023.
Proiectul nu are, deocamdată, un buget propriu. Unele dintre activitățile cuprinse în el vor fi finanțate prin PNRR. În acest an școlar, elevii vor învăța despre schimbările climatice în cadrul programului „Școlii Altfel”. Doar că ea nu a mai avut loc în multe dintre școli din cauza săptămânii de vacanță forțată din octombrie 2021.
Profesorii care vor preda noțiuni despre schimbările climatice vor fi recompensați sau li se vor lua în calcul activitățile făcute la gradațiile de merit, potrivit Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”, lansat marți de Administraţia Prezidenţiale și pus în dezbatere publică până pe 11 februarie.
Raportul a fost elaborat de Grupul de lucru pe tema educaţiei cu privire la schimbări climatice şi mediu înfiinţat în 2021, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale. A fost lansat în prezența președintelui Klaus Iohannis, a primului ministru, Nicolae Ciucă, și a miniștrilor Educației și Sănătății și vrea să adapteze programele școlare.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că proiectul lansat marți va fi continuarea și completarea Proiectului „România Educată”.
„Modelul propus de raportul lansat astăzi vine în întâmpinarea elevului cu un set de instrumente atractive digitale, aplicaţii, manuale interactive, pentru că ne adresăm unor generaţii formate din veritabili digitali nativi. În acelaşi timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să înveţe despre natură în natură, să înţeleagă ce înseamnă sustenabilitate în şcoli sustenabile şi să conştientizeze importanţa protecţiei mediului prin activităţi practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător", a spus preşedintele Iohannis.
Măsurile sunt cu titlul de recomandare
Raportul Educația privind schimbările climatice cuprinde măsuri, cu titlu de recomandare, iar, în aceste condiții, nu se știe câte școli le vor adopta.
Până în septembrie 2022 programele școlare de la la diverse discipline - biologie, geografie, chimie, cultură civică – trebuie actualizate și îmbunătățite, dar nu precizează de la ce clasă vor învăța elevii despre schimbările climatice.
În prezent, există în curriculumul școlar prevăzute, printre competențele cheie, cu care elevul ar trebui să iasă după terminarea școlii, și cele de mediu și protecția mediului.
Până la sfârșitul acestui an școlar, Ministerul Mediului împreună cu Ministerul de Interne și ONG-urile de mediu ar trebui să dezvolte aplicații mobile cu caracter opțional care să permită elevilor să știe să monitorizeze calitatea mediului și să se protejeze în situația unor dezastre naturale.
Până în martie 2023, Ministerul Mediului ar trebui să „coopteze” 10.000 mini – inspectori din rândul elevilor.
Până la debutul viitorului an școlar, Ministerul Mediului ar trebui să dezvolte o rețea națională de rangeri juniori.
Tot atunci, profesorii ar trebui să aibă la dispoziție unui ghid - suport în desfășurarea de activități în natură, realizat pe baza unor informații deja existente.
„ În afară de asta, considerăm că este foarte important să sprijinim dezvoltarea de şcoli sustenabile şi să îmbunătăţim mediul de învăţare inclusiv prin dotarea aferentă studiului ştiinţelor aplicate şi a noilor tehnologii", a declarat Alexandra Bocşa, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Microbuzele electrice din PNRR, trecute la educație pentru schimbările climatice
În raport sunt incluse şi o serie de instrumente precum realizarea unei platforme web care să faciliteze participarea elevilor la acţiuni dedicate protecţiei mediului, manuale şi auxiliare digitale, dar şi în format classic și kituri gratuite de măsurarea poluanţilor din atmosferă,
Raportul nu cuprinde date privind finanțatea, dar are unele activități care sunt deja finanțațe în Planul Național de Reziliență. De exemplu, dotarea școlilor cu 3.200 microbuze electrice până în iunie 2023, sarcină care revine autorităților locale.
Ce spun profesorii: Se poate face lucrul acesta, dar nu în mod heirupist
Profesorii de georgrafie consultați de Europa Liberă spun că un astfel de raport și activitățile prevăzute în el trebuia făcut de mai demult.
„Se poate face lucrul acesta, dar nu în mod heirupist, adică nu să facem un program de dragul programului, ci să înțeleagă copiii niște lucruri generale și apoi să iasă în natură. Trebuia demult să facem lucrul acesta”, susține Cornelia Dincă, profesoară de geografie timp de 42 de ani, care a predat de la gimnaziu până la facultate.
Profesoara lucrează în prezent, tot pe mediu și tot cu elevii, la Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie.
Cornelia Dincă spune că, pentru început, este necesar să se facă un curs despre schimbările climatice la nivel de opțional. În învățământul românesc, sunt unele școli care au deja programe prin care îi învață pe copii despre mediu, unul dintre acestea fiind „Eco-Școala”.
„Sunt în prezent 260 de școli care sunt în programul „Eco-Școala”, pe care noi îl dezvoltăm, care au deja acest opțional ce poate fi extins și la celelalte școli. Noi îi și încurajăm să abordeze tematici noi, iar aceasta despre schimbările climatice este una dintre ele”, a spus Cornelia Dincă.
În privința unei „Săptămâni Verzi” pentru toți elevii, profesoara spune că aceasta trebuie să aibă loc, după ce copiii învață noțiuni generale.
„Este un lucru benefic pentru elevi, dar cred că va fi „un challenge” cu părinții care sunt mai reticenți. Dacă în Danemarca elevii își pun o pelerină și ies în natură și fac tot felul de activități, și se întorc nu tocmai curați, la noi părinții o să accepte un pic mai greu. Ceea ce ne dorim de fapt e educația părinților prin copii”, a mai spus profesoara.
Pe de altă parte, Cornelia Dincă arată că nu numai profesorii de geografie sau de biologie pot preda despre schimbările climatice.
„În orice disciplină se pot introduce noțiumi despre mediu. Trebuie introduse la toate disciplinele. Deseori, când îi intreb pe copii ce legătură are matematica cu natura îmi spun că nu are. Și când îi întrebăm dacă atunci când au ieșit în natură au calculat înălțimea unui copac, îmi spun că nu. De asta avem și rezultate slabe la PISA pentru că nu ne axăm pe realitate, ci mai mult pe teorie”, consideră profesoara.
Profesor care predă despre schimbările climatice: Noțiunile trebuie explicate foarte simplu
Vasile Popa, profesor la Facultatea de Geografie a Universității din București, unde predă despre schimbările climatice, nu știe cum se va putea preda schimbarea climatică la toate clasele, pentru că deja există o programă. „Există o anumită tematică, la liceu există chiar Geografia mediului, acolo s-ar putea face. Dar atunci când predai Asia Centrală sau continentele poate mai puțin să predai așa ceva”, spune profesorul.
Acesta consideră că noțiunile trebuie predate pe înțelesul copiilor. „Trebuie să existe în curriculă, să vedem când anume să se predea și ce să se predea ca să fie și înțelese de copii. Că trebuie să introduce tot felul de noțiuni – ce sunt gazele cu efect de seră, cum contribuie la schimbările climatice, noțiuni ce trebuie explicate foarte simplu”, a mai spus Vasile Popa.
Profesorul spune că o nouă săptămână pe lângă deja cea existentă - Școala Altfel – este prea mult. „Se putea foarte bine preda în Școala Altfel - o zi- două. Nu cred că mai este nevoie de încă o săptămână. În două zile poți să faci practic ce faci teoretic la clasă. Acum se vor multe, dar rămâne de văzut dacă se poate și implementa”, concluzionează profesorul.
