Linkuri accesibilitate

Ion Ghizdeanu, fostul șef al Comisiei de Prognoză, pus sub control judiciar 60 de zile și inculpat pentru fals intelectual


Ion Ghizdeanu este acuzat de procurori că a falsificat mai multe procese-verbale de evaluare, prin care a aprobat în mod arbitrar peste 1.000 de proiecte derulate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii 

Ion Ghizdeanu, fost preşedinte al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză în timpul guvernării PSD, a fost pus sub acuzare joi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru fals intelectual în formă continuată.

Ion Ghizdeanu este anchetat într-un dosar legat de alocare de fonduri pentru mai multe primării din ţară și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

În calitatea sa de președinte al Comisiei Naționale de Prognoză, Ghizdeanu gestiona și Fondul de Dezvoltare și Investiții, înființat de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, și de Darius Vâlcov, autori ai programului de guvernare al partidului, cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016.

Fostul președinte al Comisiei de prognoză este acuzat de procurori că a falsificat mai multe procese-verbale de evaluare, prin care a aprobat în mod arbitrar peste 1.000 de proiecte derulate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

80% dintre programele finanţate şi dezvoltate prin FDI erau destinate primăriilor conduse de social-democraţi, așa cum o arată și listele proiectelor aprobate pentru finanțare de președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (FDI I, FDI II, FDI III), liste care au legătură cu inculparea de joi.

„În perioada 17.09.2019 - 24.10.2019, inculpatul, în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale de Stategie şi Prognoză, a falsificat cu ocazia întocmirii mai multor procese-verbale, în care s-a menţionat în mod mincinos că membrii Comisiei de analiză şi evaluare a proiectelor s-au întrunit, au analizat şi au propus spre aprobare 1.080 de proiecte. În realitate membrii comisiei nu s-au întrunit niciodată şi nu au făcut nicio apreciere proprie, lista cu proiectele propuse spre aprobare fiind stabilită arbitrar de inculpat", transmite Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, citat de Agerpres.

Anchetatorii au făcut joi percheziții la mai multe primării din țară, având suspiciuni cu privire la sumele alocate autorităţilor locale prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Astfel, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Olt au descins la sediile a trei primării, dar şi la firme şi domiciliile unor persoane, într-un dosar de abuz în serviciu.

Primăriile de la care anchetatorii au ridicat documente sunt cele din Drăgăneşti-Olt, Dăneasa şi Mărunţei.

Primăriile menţionate ar fi făcut plăţi de circa 220.000 lei către diverse firme pentru achiziţia de mobilier urban care nu ar fi fost livrat în totalitate.
„În perioada 2009 - 2016, trei administraţii locale din judeţul Olt ar fi efectuat plăţi în valoare de aproximativ 220.000 de lei către diverşi agenţi economici pentru achiziţionarea de mobilier urban, existând suspiciuni că bunurile nu au fost livrate în totalitate către beneficiari", transmite Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt.

Calculele lui Ghizdeanu, după plăcerea șefilor politici

Ion Ghizdeanu a fost demis pe 11 noiembrie 2019 de la șefia Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, la o săptămână de la învestirea guvernului Orban.

La demiterea lui Ghizdeanu, premierul Ludovic Orban a relatat gluma care circulă în antologia domeniului pe seama celui care, aflat de 19 ani la conducerea Comisiei de Prognoză și de 29 în structurile sale de conducere până a avansat la postura de președinte, ar fi emis din pix cifrele în baza cărora se făceau bugetul și strategia de guvernare.

Am solicitat decizia de demitere a domnului Ghizdeanu, pentru că ştiţi bancul acela: îl întreabă un lider politic cât este creşterea economică, răspunsul - cât doriţi dumneavoastră”, a relatat premierul Ludovic Orban la momentul demiterii lui Ghizdeanu, sugerând astfel lipsa de autenticitate a cifrelor puse în circulație de șeful tocmai demis al Comisiei de Prognoză.

Cât privește reproșurile care i-au fost aduse pe fond de premierul Ludovic Orban, acestea par a avea legătură chiar cu acuzațiile care i-au fost aduse joi la punerea sa sub control judiciar.

„M-a deranjat că au semnat contracte pe FSDI (Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - n.r.), după ştiinţa mea chiar în perioada procedurii de învestire a Guvernului, o chestiune pe care, vă spun sincer, nu pot să o accept şi probabil în cursul zilei de azi voi semna demiterea domniei sale şi vom numi pe altcineva", motiva Orban actul demiterii lui Ghizdeanu făcând referire la avalanșa de fonduri distribuite pe ultima sută de metri a guvernării interimare a PSD către fiefurile locale ale partidului.

Dancă: Scheme de scamatorii fiscale inventate de cuplul Dragnea-Vâlcov

De altfel, Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a declarat joi că guvernul Orban a găsit nereguli în cazul a 17 plăţi făcute prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, „riguros controlate” de ministrul Ion Ștefan.

"Încă de la preluarea guvernării în 4 noiembrie, de către PNL, (...) atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât şi noi ceilalţi membri ai Cabinetului am avertizat public de nenumărate ori asupra neregulilor flagrante înregistrate la Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, o schemă de scamatorii contabile inventate de cuplul Dragnea-Vâlcov pentru a reuşi să facă plăţi către anumite primării, evitând raportarea lor în cadrul deficitului bugetar şi fără a da o sursă bugetară sigură alocată. A fost un mecanism care contrazicea atât legislaţia în domeniu, cât şi principiile de bună guvernare a unei astfel de instituţii şi a unui astfel de program. Iată că avertismentele noastre s-au confirmat la nivel suspiciunilor constatate de procurori şi, în acest moment, din câte am înţeles, se desfăşoară anchete la nivelul a 17 primării. Vorbim exact de numărul de contracte pe care s-au făcut plăți", a susţinut Dancă, după şedinţa de Guvern.

El a precizat că este vorba despre 17 plăţi pentru decontarea unor lucrări.

"A fost un număr de 17 plăţi în cadrul a 17 contracte semnate, în cadrul acestora s-au făcut plăţi pentru decontarea unor lucrări, sau plăţi în avans. La momentul preluării Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză de către actualul Guvern, decizia prim-ministrului Ludovic Orban a fost să nu se mai semneze nicio plată în cadrul Fondului de Dezvoltare şi Investiţii şi contractele semnate să fie oprite la nivelul sumelor deja avansate în cadrul programului. Aceasta a fost decizia politică, ea s-a materializat ulterior în ordonanţa de modificare a prevederilor OUG 114, OUG 1/2020 şi proiectele respective au fost transferate la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, unde sunt în acest moment predate şi, aşa cum ne-a anunţat domnul ministru Ion Ştefan, riguros controlate", a explicat Ionel Dancă.

Întrebat dacă Guvernul a sesizat organele penale urmare a neregulilor constatate, Dancă a precizat: "Nu aş putea să vă ofer această informaţie, având în vedere că este o anchetă în curs de desfăşurare".

Șef la prognoză de 19 de ani

Ion Ghizdeanu a ajuns la șefia Comisiei de prognoză în urmă cu 20 de ani încă din perioada guvernului Adrian Năstase, a fost un om-cheie în politicile economice ale PSD, fiind utilizat de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov pentru a derula proiecte precum Fondul de Dezvoltare și Investiții sau realizarea de parteneriate public-privat.

A fost director general al Comisiei de prognoză din 2000 și din 2005 președinte al comisiei. În cadrul instituției a ajuns imediat după Revoluția din 1989, fiind șef de serviciu până în 1993. Înainte de 1989 a fost șef de serviciu în Ministerul Aprovizionării, într-o perioadă în care comunismul era asociat penuriei de orice: de la alimente, la lucruri de strictă necesitate. În Comisia de Prognoză ascensiunea sa a fost rapidă și pe o durată îndelungată, până la îndepărtarea sa de guvernul Orban, în toamna anului trecut.

Comisia de Prognoză, pușculița PSD

Comisia Națională de Prognoză a primit de la guvernele PSD instalate după decembrie 2016, alături de rangul de secretar de stat care i-a fost conferit lui Ghizdeanu, un rol major în realizarea proiectelor de infrastructură prin parteneriat public – privat (PPP), domeniu în care Ghizdeanu nu are nicio expertiză, ajungând până la obținerea dreptului de a face exproprieri, ajungând la forța unui minister pentru că a dobândit dreptul de a iniția, proiecte, de a propune și administra scheme de ajutor de stat.

  • 22 de proiecte de infrastructură, care cuprind canale navigabile, mult promisele spitale regionale sau autostrăzi, au fost trimise spre Comisia de Prognoză condusă de Ghizdeanu. Astfel, guvernele PSD care s-au succedat după 2016 înlocuiau proiectele finanțate de Comisia Europeană sau Banca Mondială cu parteneriate public-privat, administrate de această instituție. Niciunul dintre proiectele enunțate printr-o ordonanță a Guvernului Dăncilă din 2018 nu a fost îndeplinit.

La un moment dat, așa cum o arată un răspuns dat de ministrul Sănătății Sorina Pintea unei interpelări a unui parlamentar PNL, Comisia de Prognoză ar fi primit, sub autoritatea sa, inclusiv dreptul de a construi mult-promisele spitale regionale, sau cel puțin pe cel de la Brăila-Galați, promis în programul de guvernare al PSD. "Prin Hotărârea de Guvern nr.357/2018 se prevede construirea spitalelor regionale Timişoara, Brăila - Galaţi şi Tg. Mureş, care vor fi pregătite şi atribuite în parteneriat public - privat de către Comisia Naţională de Strategie şi prognoză", scrie Pintea în răspunsul dat senatorului PNL Gelu Stângă, în octombrie trecut.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre banii din sănătate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG