Linkuri accesibilitate

Problema irlandeză | Guvernul britanic vrea să grațieze crimele comise în Irlanda de Nord. Efectele propunerii


Propunerea guvernului britanic de a grația faptele și crimele comise în timpul confictului din Irlanda de Nord ar putea duce la noi violențe.

Parlamentul Irlandei de Nord (Stormont) se va reuni de urgență marți, după ce guvernul lui Boris Johnson a anunțat pe 14 iulie că va pune capăt urmăririlor penale la adresa tuturor celor implicați în conflictul din Irlanda de Nord, inclusiv membrii forțelor armate. Opiniile despre grațiere diferă.

Stormont va ține o ședință plenară de urgență la ora 12 GMT+1, după ce o petiție ce convoacă reunirea de urgență a parlamentarilor irlandezi a fost semnată de către 30 de membri ai adunării legislative.

Scopul întâlnirii acestora este să dezbată o moțiune ce susține implicarea victimelor și supraviețuitorilor conflictului în procesul de vindicare și pedepsire al crimelor din trecut.

Sinn Fein și DUP, cele două partide majoritare din plen, se opun unei astfel de inițiative, întrucât grațierea s-ar extinde asupra tuturor părților implicate în conflict.

Grațierea se va aplica faptelor comise de trupele paramilitare irlandeze și britanice, în trecut aflate în conflict una cu cealaltă, cât și asupra faptelor armatei Britanice, trimisă să restabilească ordinea și să prezerve autoritatea Regatului Unit în regiune. Toate părțile se fac responsabile de abuzuri și crime comise pe durata conflictului.

Violențele dintre autoritățile britanice și localnicii din zonă continuă în ciuda Acordului din Vinerea Mare, semnat în 1998. În această fotografie, flăcările cuprind un vehicul al poliției britanice, în timp ce ofițerii sunt atacați de tinerii naționaliști pe strada Springfield din Belfast, 8 aprilie 2021.
Violențele dintre autoritățile britanice și localnicii din zonă continuă în ciuda Acordului din Vinerea Mare, semnat în 1998. În această fotografie, flăcările cuprind un vehicul al poliției britanice, în timp ce ofițerii sunt atacați de tinerii naționaliști pe strada Springfield din Belfast, 8 aprilie 2021.

Liderul DUP, Jeffrey Donaldson, s-a arătat în favoarea includerii victimelor în tragerea la răspundere a celor vinovați.

„În această dimineață m-am întâlnit cu unele dintre grupurile de aici care reprezintă victimele nevinovate din întreaga Irlandă de Nord. Sunt foarte îngrijorați de propunerile guvernului pentru ceea ce ei cred că echivalează cu o formă de amnistie”, a explicat el.

„Nu trebuie să luăm victimelor și familiilor acestora dreptul de a obține dreptate”, a concluzionat Donaldson.

Ministrul de externe al Irlandei, Simon Coveney, a acuzat miercurea trecută, pe 14 iulie, guvernul britanic că încearcă să se sustragă de la rezolvarea problemelor rezultate de pe urma conflictului și că evită aplicarea statului de drept.

Guvernul Regatului Unit va avea o sarcină dificilă să explice cum ar putea o asemenea propunere să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și alte obligații legale internaționale ce implică drepturile omului”, a afirmat el.

Printre acordurile afectate de această propunere se numără și Acordul Stormont House, semnat în 2014 de către guvernele celor două țări (Irlanda și Marea Britanie) ce include dispoziții pentru investigarea crimelor comise pe durata conflictului.

Irlanda de nord, marcată cu roșu pe hartă.
Irlanda de nord, marcată cu roșu pe hartă.

Prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin, și-a arătat dezacordul cu o asemenea propunere.

„Nu cred într-o amnistie generală pentru cei care au comis crimele, indiferent dacă au fost actori de stat sau dacă au provenit din organizații teroriste sau ilegale. Pur și simplu nu cred în asta”, a punctat acesta.

Conflictul din Irlanda de Nord și actualele tensiuni, explicate

Conflictul din Irlanda de Nord a constat într-o serie de violențe etno-religioase, ce au avut loc între unioniștii protestanți și naționaliștii romano-Catolici.

Unioniștii doreau ca Irlanda de Nord să rămână parte din Regat, în timp ce naționaliștii catolici doreau alipirea acesteia de Irlanda. Conflictul a început la sfârșitul anilor 1960 și a durat până în 1998, când s-a semnat Acordul din Vinerea Mare de la Belfast.

Ceilalți actori majori implicați in conflict au fost armata britanică, Royal Ulster Constabulary și Ulster Defense Regiment (din 1992, denumit Regimentul Regal Irlandez). Scopul acestora era acela de a promova pacea dintre cele două tabere principale.

În urma conflictului, 3.532 de persoane și-au pierdut viața, majoritatea civili nevinovați – 1.840 sau 52% din numărul total de victime.

Acordul din Vinerea Mare a presupus demilitarizarea graniței dintre Irlanda de Nord și Irlanda și permiterea trecerii bunurilor dintr-o parte în cealaltă. În urma Brexitului, granița dintre Marea Britanie și UE a fost plasată în Marea Irlandei, iar relația dintre Irlanda de Nord și Irlanda a rămas în mare parte neafectată.

Cu toate acestea, loialiștii britanici se tem că această relație nu va duce decât la unirea de facto a celor două teritorii, creând posibilitatea de noi violențe în regiune.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG