Într-un interviu pentru Europa Liberă, autorul cărții „România în 100 de ani. Bilanţul unui veac de istorie”, publicată la Editura Humanitas, a explicat că pentru o reconciliere deplină între cele două Biserici - Ortodoxă și Catolică - nu este nevoie doar de restituirea bisericilor greco-catolice confiscate de regimul comunist ci și de necesitatea ca “BOR să-și accepte trecutul și să ceară Bisericii Greco-Catolice scuze sincere”.
Europa Liberă: În ce măsură este vizita Papei Francisc în România diferită de cea a Papei Ioan Paul al II-lea, din 1999?
Oliver Jens Schmitt: “Papa care a vizitat România în 1999 a fost cel care a condus o luptă hotărâtă împotriva regimurilor comuniste și a cărui contribuție a fost esențială pentru căderea comunismului în Europa răsăriteană. Vizita lui de atunci a marcat întoarcerea României ca țară multiconfesională în familia națiunilor europene creștine. Vizita actuală e departe de a avea o asemenea importanță simbolică.”
Păcatul istoric - distrugerea Bisericii Greco-Catolice ca biserică frățească creștină - stă în calea unei apropieri sincere.Oliver Jens Schmitt
Europa Liberă: Care este mesajul pe care vizita Papei Francisc îl dă României și lumii ortodoxe?
Oliver Jens Schmitt: „Papa a vizitat deja țări balcanice, cum ar fi Bulgaria sau Macedonia. Mesajul a fost unul de pace și de dialog, adică a rămas destul de vag. Vizita lui în România se încadrează într-un moment de tensiune ridicată în lumea ortodoxă - să ne gândim numai la situația din Ucraina. Biserica Otodoxă Română joacă un rol important în calitatea sa cea mai mare biserică ortodoxă din UE. Pe de altă parte, în Ucraina și în România, existența unei biserici greco-catolice a influențat permanent relațiile între Ortodoxie și Biserica Catolică. Dizolvarea bisericilor greco-catolice în epoca stalinistă cu sprijinul activ al bisericilor ortodoxe rămâne o rană deschisă și, în mod evident, împiedică o îmbunătățire susținută a relațiilor bilaterale.”
Europa Liberă: Ținând cont de faptul că Biserica Greco-Catolică nu a primit înapoi toate bisericile confiscate de regime comunist, în ce condiții credeți că o reconciliere dintre cele două biserici este posibilă?
Oliver Jens Schmitt: “Până acum, din păcate, BOR n-a încercat de discute deschis rolul ei din perioada comunistă. Un capitol deosebit de dureros constituie complicitatea ei cu regimul comunist la distrugerea Bisericii Greco-Catolice. Deja, în perioada interbelică, putem observa o concurență aprigă între cele două biserici și intoleranța Bisericii Ortodoxe Române împotriva Bisericii Greco-Catolice a marcat perioada de dinaintea comunismului. Să nu uităm că Biserica Greco-Catolică a opus comunismului o rezistență fermă și că mulți ierharhi ai acesteia au plătit chiar cu viața în temnițele și lagărele comuniste, în timp ce mulți ierharhi ortodocși colaborau liniștiți cu regimul. Nu e numai vorba de restituirea bunurilor, dar BOR trebuie să-și accepte trecutul și să ceară Bisericii Greco-Catolice scuze sincere. Numai așa BOR va fi în stare să se transforme într-o forță constructivă pentru integrarea europeană a României în Europa. Până acum, observăm cu mare regret că BOR n-a jucat un rol constructiv în acest sens. Păcatul istoric - distrugerea Bisericii Greco-Catolice ca biserică frățească creștină - stă în calea unei apropieri sincere”.
Europa Liberă: Cum comentați faptul că un mic grup a protestat la București față de această vizită a Papei?
Oliver Jens Schmitt: „Și în Bulgaria grupuri ultra-ortodoxe s-au opus vizitei Papei. Ca și în alte biserici și în sânul BOR există curente diferite, mai mult sau mai puțin deschise la dialog interconfesional. Într-o țară cu o biserică greco-catolică, acest protest trebuie interpretat în mod diferit în comparație cu țări fără unionism. Cu alte cuvinte, un protest împotriva vizitei Papei îi privește și pe românii de confesiune greco-catolică. Se știe cum BOR a profitat de distrugerea bisericii greco-catolice și în ce măsură contribuția esențială a acestei biserici la formarea culturii naționale românești în Transilvania a fost marginalizată în memoria oficială a României comuniste, dar și post-comuniste.
Europa Liberă: În ce măsură vizita din România a Suveranului Pontif este diferită față de cea din Bulgaria?
Oliver Jens Schmitt: “În Bulgaria, comunitatea catolică e foarte mică și nu există o puternică tradiție greco-catolică. De aceea, lipsește un conflict legat de politica Bisericii Ortodoxe față de cea Greco-Catolică; pe de altă parte, lipsește și o zonă de contact istorică care, deși conflictuală, a creat o relație adâncă. În Macedonia și în Bulgaria, Papa e pur și simplu un străin. Colegii macedoneni îmi spuneau că oamenii, la Skopje, îl priveau cu curiozitate. Ceea ce arată că această cultură catolică nu face parte din orizontul lor socio-cultural și spiritual. În România, este evident că situația istorică e diferită. Vestul țării a aparținut până în 1918 lumii occidentale - în sens bisericesc - cu o tradiție protestantă și catolică foarte puternică, cu relații pluriseculare între Protestanți, Catolici și Ortodocși. Biserica Greco-Catolică a constituit mereu o punte între lumea ortodoxă și cultura occidentală și, de aceea, regimul comunist a declanșat prigonirea împotriva ei.”
Facebook Forum