Linkuri accesibilitate

3 minute | Temerile lui Jimmy Carter, Djokovic - fără viză în Australia, criză în Kazahstan


Celui de-al 39 președinte american, Jimmy Carter, Europa Centrală și de Est și nu numai, îi datorează enorm. Acordul de la Helsinki din 1975, cu documentul final privind respectarea drepturilor omului, semnat inclusiv de URSS și statele comuniste, a zdruncinat Cortina de Fier.
Celui de-al 39 președinte american, Jimmy Carter, Europa Centrală și de Est și nu numai, îi datorează enorm. Acordul de la Helsinki din 1975, cu documentul final privind respectarea drepturilor omului, semnat inclusiv de URSS și statele comuniste, a zdruncinat Cortina de Fier.

Autoritățile de la București reintroduc restricții sanitare din cauza Omicron - ieri s-au înregistrat 4.893 cazuri noi, 409 de pacienți sunt la terapie intensivă. Măștile redevin obligatorii, sunt acceptate numai cele medicale și chirurgicale. Măștile textile nu oferă protecție suficientă.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Presa de astăzi e dominată de câteva teme cu impact major, în așteptarea discursului președintelui american, Joe Biden, la un an de la asaltul violent asupra Capitoliului.

Iată principalele știri:

  • Potrivit Casei Albe, președintele Biden urmează să îl învinovățească pe Donald Trump că este autorul „haosului și carnagiului” din 6 ianuarie 2021.
  • Tenismenului sârb Novak Djukovic i-a fost anulată viza după ce a ajuns la Australian Open; nu este vaccinat, așa cum cer regulile competiției.
  • Protestatarii din Kazahstan au devastat clădiri oficiale, după ce prețul la combustibil s-a dublat brusc. Autoritățile au cerut ajutorul Moscovei.

Donald Trump, acuzat că a provocat asaltul asupra Capitoliului

La un an de la atacurile asupra Capitoliului, președintele Biden va vorbi astăzi din Sala cu Statui a Congresului, un spațiu devastat anul trecut de susținătorii violenți ai lui Donald Trump, notează BBC. Aceștia au urmat îndemnul la acțiune al fostului președinte care contesta rezultatul alegerilor din 3 noiembrie 2020.

În ultimul an, 725 de persoane au fost arestate, iar o investigație a Congresului a cerut explicații de la sute de martori, inclusiv oficiali din fosta administrație.

Președinta Congresului, Nancy Pelosi, va cere apoi un moment de reculegere, în memoria celor cinci victime și a traumelor provocate de violențe.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a anunțat deja că în mesajul său, președintele Biden, „va puncta semnificația a ceeea ce s-a întâmplat la Capitoliu și responsabilitatea singulară a președintelui Trump în privința haosului și carnagiului la care am asistat”.

Despre rădăcinile și urmările zilei de 6 ianuarie 2021 vorbește însă și fostul președinte american, Jimmy Carter, într-un remarcabil editorial în New York Times.

„Îmi e teamă pentru democrația noastră”, scrie președintele veteran la cei 97 de ani ai săi. Omul care a înfruntat cu inteligență și fermitate și comunismul, și apartheid-ul, atrage atenția asupra a cinci aspecte esențiale pentru apărarea valorilor democratice: 1. consens asupra respectării Constituției; 2. acuratețea incontestabilă a alegerilor; 3. respingerea categorică a violenței în politică; 4. evitarea polarizării societății; 5. combaterea dezinformării.

Președintele american, democratul Jimmy Carter și contracanditatul său, republicanul Ronald Reagan, în timpul unei dezbateri electorale, la 28 octombrie 1980. Ronald Reagan va câștiga.
Președintele american, democratul Jimmy Carter și contracanditatul său, republicanul Ronald Reagan, în timpul unei dezbateri electorale, la 28 octombrie 1980. Ronald Reagan va câștiga.

CNN scoate în evidență avertismentul lui Jimmy Carter legat de tineri care „se află pe marginea unei prăpastii care se lărgește”, în timp ce conducerea editorială a Washington Post atrage atenția asupra marilor necunoscute ale lui 6 ianuarie. NYT a punctat în aceeiași manieră în prima zi a lui 2022: „6 ianuarie e în fiecare zi”.

Djokovic, trimis acasă de la Australian Open

Despre domnia legii și reguli într-un alt subiect tratat în detaliu în presa occidentală de astăzi. Tenismenului sârb Novak Djokovici i-a fost retrasă viza de intrare în Australia la aeroportul din Melbourne pentru că nu fusese vaccinat.

Regulile Australian Open, unde Djokovici își apără al 21 titlu major din carieră, spun că atât sportivii, cât staff-ul și spectatorii trebuie să fie vaccinați.

Un protest în fața Hotelului Park unde este carantinat jucătorul de tenis Novak Djokovici. Autoritățile australiene i-au anulat viza și, implicit participarea la Australian Open, pentru că nu este vaccinat.
Un protest în fața Hotelului Park unde este carantinat jucătorul de tenis Novak Djokovici. Autoritățile australiene i-au anulat viza și, implicit participarea la Australian Open, pentru că nu este vaccinat.

Tenismenul sârb obținuse o dispersă din partea autorităților medicale australiene, care și-au apărat decizia spunând că evaluarea cererilor se face anonimizat, dar scandalul izbucnit la vestea excepției într-o țară care a impus restricții draconice în ultimul an (cu salvarea a mii și mii de vieți), l-a făcut pe primul ministru Morrison să dea asigurări că „nimeni nu este deasupra legii”.

Australian Open Djokovic la ediția din februarie 2021 a Open-ului australian. Echipa sa a atacat în instanță decizia de retrage a vizei și interdicția de participare la Australian Open, pentru că nu este vaccinat. În așteptarea deciziei este carantinat într-un hotel din Melbourne.
Australian Open Djokovic la ediția din februarie 2021 a Open-ului australian. Echipa sa a atacat în instanță decizia de retrage a vizei și interdicția de participare la Australian Open, pentru că nu este vaccinat. În așteptarea deciziei este carantinat într-un hotel din Melbourne.

Președinte sârb, Alexander Vucic, citat de Europa Liberă și The Guardian, spune că ar fi vorba despre hărțuirea lui Djokovic, adăugând că i-a transmis sportivului că toți sârbii îi sunt alături și că cerut autorităților de la Canberra să pună capăt incidentului. Fără rezultat.

Proteste violente au aruncat Kazahstanul în criză

Președintele Kasâm Jomart Tokaev a declarat starea de urgență în Kazahstan după ce mii de manifestanți au luat cu asalt clădirile guvernamentale într-un val fără precedent al protestelor de stradă. Opt membri ai forțelor de ordine au fost uciși; s-au înregistrat 317 răniți.

Baraj al forțelor de ordine, întărite de vehicule blindate, la Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan.
Baraj al forțelor de ordine, întărite de vehicule blindate, la Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan.

Autoritățile au cerut intervenția Kremlinului, care va trimite forțe de securitate în țara din Caucaz, unul din principalii furnizori de petrol ai lumii. Premierul Armeniei, Nikol Pashinian, a confirmat că trupe de menținerea păcii, conduse de Rusia, vor ajunge rapid în Kazahstan.

Intervenția aparține Organizației pentru Securitate Colectivă din care fac parte Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kîrgîstan și Tajikistan, patronată de Moscova. Pashinian vorbește despre influențe străine care ar fi dus la revolte.

Explicațiile sunt însă ceva mai profunde. Dacă dublarea prețului combustibilului de pe o zi pe alta a fost scânteia, lipsa unor reforme reale și profunde sunt rădăcinile, după cum relevă o analiză Europa Liberă cu redacții în regiune.

Alte subiecte:

  • Dacă nu aveți timp azi, puneți-vă deoparte pentru week-end analiza lui Reid Standish legată de perspectivele Chinei în 2022. BBC a vorbit despre îngrijorări.
  • Despre îngrijorări, dar legate de Rusia, și în discuțiile între ministrul de externe german, Annalena Baerbock și șeful diplomației americane, Anthony Blinken, în pregătirea negocierilor cu Moscova, programate pe 10 ianuarie de la Geneva.
  • Times notează că Papa Francis crede că a alege să ai grijă de câini și pisici și să nu ai copii este o formă de egoism. Sunteți de acord? Românii - cu sau fără copii - se află pe locul I în Uniunea Europeană la animale de companie.

Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org. Pe aceste subiecte, pe altele, de asemenea, dacă aveți informații despre care ar trebui să întrebăm autoritățile.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG