Linkuri accesibilitate

Cinci îngrijorări legate de China în 2022


Primul eveniment din acest an începe în mai puțin de o lună: Jocurile Olimpice de Iarnă.

După 2021, an în care competiția dintre Occident și Beijing s-a accentuat, pentru China urmează alte douăsprezece luni marcate de provocări. Printre temele de actualitate se numără Jocurile Olimpice, al 20-lea Congres al Partidului Comunist și respectarea drepturilor, respectiv libertăților omului.

De curând, BBC a notat principalele cinci îngrijorări pe care China le ridică în 2022. În afară de problemele amintite se regăsește și situația pandemică: strategia zero-covid, prin care autoritățile încearcă să oprească răspândirea virusului, cauzează agitație.

Locuitorii orașului Xi’an au intrat în carantină și nu își mai pot procura hrană, iar în provincia Gunangxi, cei care încalcă regulile sunt umiliți în mod public, fiind nevoiți să poarte costume antichimice.

Din punct de vedere al relațiilor internaționale, reputația Chinei este în scădere. Gestionarea situației din Wuhan, dezinformările și atitudinile față de vecini nu au trecut neobservate.

Conform sondajelor, marile țări ale lumii, precum Japonia, Australia și Statele Unite, au păreri negative despre acțiunile efectuate de actuala conducere. Anul trecut, pe măsură ce conflictele din Taiwan au crescut, relația cu SUA s-a deteriorat.

Boicot diplomatic față de Olimpiada de la Beijing

„Împreună pentru un viitor comun” este motto-ul Jocurilor Olimpice de Iarnă din acest an – debutul celei de-a 24-a ediții are loc în februarie, gazda fiind Beijingul.

Olimpiada din China se confruntă însă cu un boicot diplomatic, în urma abuzurilor exercitate de putere asupra comunităților din Xinjiang și Tibet.

De regulă, oficialii guvernamentali din statele care iau parte la Jocurile Olimpice însoțesc echipele participante. Prin boicotul diplomatic, figurile politice nu vor acompania sportivii.


Printre țările care au apelat la boicotul diplomatic se numără SUA, Marea Britanie, Australia, Canada, Lituania și Belgia.

China găzduiește pentru a doua oară Jocurile Olimpice. Evenimentul sportiv impune restricții pentru participanți, a căror libertate de exprimare este limitată în satul olimpic și în cadrul ceremoniilor oficiale, ori a competițiilor propriu-zise.

Pregătirile pentru Jocurile Olimpice au început încă de anul trecut.
Pregătirile pentru Jocurile Olimpice au început încă de anul trecut.

Pregătirile au început deja, iar zonele în care concurenții vor fi cazați și în care vor concura pot fi comparate cu „bule închise”, în care accesul este atent supravegheat. Voluntarii, bucătarii, personalul care se ocupă de curățenie și șoferii trebuie să fie vaccinați.

Aceleași reguli se aplică și pentru cei aproape 3000 de sportivi și jurnaliști așteptați. Ei vor fi carantinați pentru 21 de zile de la intrarea în țară și vor fi transportați la evenimente prin circuite închise.

Zhao Weidong, responsabil cu comunicarea, a declarat pentru AFP că Beijingul este „pregătit în totalitate”.

Xi Jinping, un al treilea mandat?

În anul 2022, pe lângă sport, atenția este îndreptată și către politica internă. Cel de-al 20-lea Congres al Partidului Comunist ar putea să-i lui Xi Jinping, actualul președinte al statului, încă cinci ani de președinție.

Limita numărului de mandate care pot fi efectuate a fost eliminată în 2018, oferindu-i acestuia posibilitatea de a guverna pe termen nelimitat. Cu toate acestea, el are nevoie de aprobarea liderilor de top ai partidului, a afirmat Tai Wei Lim, cercetător al Universității Naționale din Singapore, pentru AlJazeera.

Conform noilor hotărâri, actual lider chinez poate îndeplini un număr nelimitat de mandate.
Conform noilor hotărâri, actual lider chinez poate îndeplini un număr nelimitat de mandate.

În 2021, prin intermediul unei rezoluții – un document ce însumează istoria chineză din ultimii 100 de ani – Xi Jinping și-a definit statutul ca fiind egal celui aparținând lui Mao Zedong și Deng Xiaoping, lideri ai secolului trecut, care au emis rezoluții asemănătoare.

Xi Jinping și-a consolidat puterea prin inițiative anti-corupție; până la finalul anului 2017, peste un milion de persoane cu funcții mai mult sau mai puțin importante, printre care și adversari politici, au fost sancționate.

El este cunoscut și pentru înăsprirea controlului asupra tuturor sferelor vieții. A redus la tăcere vocile critice, a îndepărtat numeroase vedetele de rețelele de socializare și s-a impus occidentalismului, promovând valorile naționale.

Drepturile omului, cea mai mare problemă

Conform Freedom House, pe o scală de la 1 la 60, libertățile oamenilor din China au obținut 11 puncte. Regimul autoritar stabilit de Partidul Comunist este din ce în ce mai represiv, iar acest lucru se resimte în societate.

Mass-media, discursul online, grupurile religioase, universitățile, asociațiile civile sunt afectate în mod direct, fiind nevoite să își compromită propriile reforme.

China impune unele dintre cele mai mari restricții asupra presei, având un sistem de cenzură care monitorizează toate materialele, mai ales pe cele din mediul online.

Administrația pentru Spațiu Cibernetic din China controlează rapoartele dintre utilizatori și internet, având posibilitatea de a șterge anumite aplicații.
Administrația pentru Spațiu Cibernetic din China controlează rapoartele dintre utilizatori și internet, având posibilitatea de a șterge anumite aplicații.

Site-uri occidentale, precum Facebook, YouTube și Twitter au fost blocate de-a lungul timpului; infrastructura de telecomunicații permite blocarea anumitor platforme, ștergerea unor aplicații pentru telefoane și eliminarea în masă a postărilor de pe social media, arată Freedom House.

Sclavia modernă și nerespectarea drepturilor omului

O altă problemă legată de libertăți se referă la câmpul muncii: deși legislația conferă lucrătorilor protecție, neacordarea salariilor, orele suplimentare, condițiile nesigure și exploatarea sunt în continuare prezente în anumite industrii.

Recent, constructorul de mașini Tesla a deschis o reprezentanță în regiunea Xinjiang, în care peste două milioane de uiguri ar fi ținuți ostatici în „școli de reeducare”, unde ar fi obligați la muncă forțată. În urma inaugurării, firma a fost criticată și acuzată că ar ajuta la mascarea faptelor care s-ar petrece în țară.

Noul sediu Tesla din China.
Noul sediu Tesla din China.
  • 16x9 Image

    Norbert Nemeș

    A absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2021, iar în prezent urmează masteratul de Jurnalism și Comunicare Politică din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat cu Radio Cluj și Factual. În octombrie 2021 a devenit stagiar al Europei Libere, iar din ianuarie 2022 este freelancer.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG