Linkuri accesibilitate

Judecătorii din dosarul fostului ministru Niță au cerut Curții de Justiție a UE să decidă dacă se redeschide sau nu procesul


Dosare cu care DNA a avut câștig de cauză în instanță, obținând condamnări pentru corupție, sunt întoarse de la zero sau suspendate.

Procesul lui Constantin Niță, fost ministru PSD al Energiei, a fost suspendat până la primirea de clarificări din partea Curții Europene de Justiție, la fel ca și cel al lui Darius Vâlcov. Procesul fostului șef al ANAF, Șerban Pop, va fi reluat de la zero, la fel ca și cazul lui Dan Șova.

Instanța supremă a luat luni mai multe decizii în procese de corupție, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 și de 3 judecători. Unii foști demnitari, condamnați definitiv pentru corupție, vor avea procesele rejudecate de la zero, în timp ce alții au fost puși în așteptare, pentru a primi lămuriri de la Curtea de Justiție a UE.

În cazul fostului ministru al Energiei, Constantin Niță, instanța supremă a decis, la fel ca și în cazul fostului ministru Darius Vâlcov, să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu trei întrebări, în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate de trei judecători încalcă o directivă europeană privind combaterea fraudelor. Procesul a fost astfel suspendat. Curtea Constituțională a decis în 2018 că toate completurile de trei judecători de la instanța supremă, care au judecat cazuri de corupție, ar fi trebuit să fie specializate pe astfel de infracțiuni.

Instanța supremă întreabă CJUE dacă Tratatul privind UE și o directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională a României, „care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupţie soluţionate într-o perioadă determinată şi care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanţei supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deşi recunoaşte specializarea judecătorilor care le-au compus”.

Instanța supremă a mai întrebat dacă Tratatul UE și Carta drepturilor fundamentale ale UE trebuie interpretate că se opun constatării de către „un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la instanţa supremă)”.

Instanța supremă mai întreabă dacă „aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional, obligatorie în dreptul naţional”.

Săptămâna trecută, magistrații instanței supreme au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene și în dosarul lui Darius Vâlcov, cu privire la 4 întrebări privind o decizie a CCR și au dispus suspendarea judecării apelului până la soluționarea cererii de acest for. Întrebările vizau aceleași probleme ca și în dosarul lui Niță.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG