Linkuri accesibilitate

Un jurnalist de investigații cere Occidentului să-și retragă reporterii din Rusia ca să prevină arestarea lor


 Jurnalistul de investigații Christo Grozev (stânga) este fotografiat cu Aleksei Navalny în 2021.
Jurnalistul de investigații Christo Grozev (stânga) este fotografiat cu Aleksei Navalny în 2021.

Jurnalistul de investigații bulgar Christo Grozev a îndemnat organizațiile de știri occidentale să-și retragă corespondenții din Rusia, pentru că avantajul de a avea reporteri acolo este depășită de riscul ca aceștia să fie capturați și folosiți de Kremlin ca bunuri în viitoarele schimburi de prizonieri.

„Aceasta este o perioadă de timp în care informațiile din Rusia nu pot fi transmise cu onestitate”, a declarat Grozev pentru postul public bulgar BNT.

„Prin urmare, valoarea adăugată de a avea reprezentantul tău acolo este foarte mică în comparație cu riscul ca colegii noștri [jurnaliști] să fie arestați și pur și simplu și să devină un atu într-un fond de schimb [de prizonieri] pentru viitor”.

Declarațiile au loc după ce pe 1 august a avut loc un schimb masiv de persoane deținute și întemnițate între Statele Unite, Germania și alte state occidentale, pe de o parte, și Rusia și Belarus, pe de altă parte.

BNT, CNN și alții au relatat că Grozev a luat parte la negocierile preliminare privind schimbul de prizonieri, acțiuni pe care le-a confirmat indirect într-o serie de interviuri.

Rusia a recuperat opt prizonieri reținuți în Occident, inclusiv un membru al Serviciului Federal de Securitate condamnat pentru crimă în Germania, iar 16 persoane au fost eliberate din închisorile din Rusia și Belarus.

Printre ei, jurnaliștii Evan Gershkovich de la The Wall Street Journal și Alsu Kurmașeva de la RFE/RL, ambii cetățeni americani.

Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, a fost reținut în Rusia în martie 2023, în timpul unei călătorii profesionale la Ekaterinburg. El a fost condamnat în iulie la 16 ani de închisoare pentru acuzații de spionaj, care au fost respinse de Statele Unite și de angajatorul său WSJ.

Kurmașeva, mamă a doi copii în vârstă de 47 de ani, a fost arestată la Kazan în octombrie 2023 și acuzată inițial pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” în temeiul unei legi punitive rusești care vizează jurnaliști, activiști ai societății civile și alții. Ulterior, ea a fost acuzată de răspândirea de falsuri despre armata rusă - acuzații pe care ea și RFE/RL le-au negat - și condamnată la 6 ani și jumătate.

„Este planificată arestarea străinilor în Rusia”, a spus Grozev.

„Este planificat cu scopul de a umple un fond de schimb [de prizonieri]. Colegii noștri de la The Wall Street Journal au publicat o investigație amplă care demonstrează practic că arestarea lui Evan a fost organizată ca o operațiune planificată - nu rezultatul unor presupuse contrainformații despre care el a strâns informații secrete”.

„Plănuiau să aresteze pe cineva cu statutul său” pentru că știau că va deveni o problemă majoră în Statele Unite.

Grozev a spus că lista persoanelor luate în calcul pentru schimbul de prizonieri s-a schimbat de-a lungul anilor de negocieri.

„Lista inițială a fost întocmit la începutul lui 2022. Desigur, printre figurile opoziției ruse care trebuiau eliberate, figura centrală a fost Alexei Navalnîi”.

„Pe de altă parte, figura centrală a fost asasinul personal al lui Putin, Vadim Krasikov. Încă patru persoane au fost adăugate de ambele părți. Lista inițială era cinci la cinci [prizonieri care urmează să fie schimbați]”, a spus el.

Pe parcursul anului 2023, „ambele părți au extins [lista] la opt. O mare parte dintre cei opt din partea rusă au fost aceleași persoane care au fost eliberate în cele din urmă - desigur, cu excepția lui Alexei Navalnîi ”, care a murit într-o închisoare îndepărtată din Rusia înainte ca schimbul să fie finalizat.

Grozev a spus că Berlinul deținea cea mai importantă „monedă de schimb” pentru Kremlin - Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viață pentru crimă.

Germanii au fost atât de supărați de moartea lui Navalnîi încât „au pariat totul pe o singură carte în negocierile cu Rusia”, a explicat Grozev.

„Nemții au spus: renunțăm la ideea [unui schimb de prizonieri] de unu la unu - un schimb simetric. De acum înainte, ca să-l eliberăm pe Vadim Krasikov, vrem să eliberați practic toate numele mari ținute în închisorile rusești - figurile opoziției ruse care s-au pronunțat împotriva războiului [din Ucraina]”.

„Așa s-a schimbat lista - au fost adăugate șase sau șapte nume din opoziția rusă. Nu am luat parte la această ultimă etapă [a negocierilor], dar știu cum s-a dezvoltat. Guvernul german a fost foarte supărat și a fost gata să renunțe la orice înțelegere cu Rusia Dar, în cele din urmă, au reușit să elibereze mai mulți oameni decât s-a considerat de fapt posibil la început”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
XS
SM
MD
LG