Autoritățile proruse din regiunile ocupate de Rusia în Ucraina, Donețk și Luhansk, pe care Moscova pretinde că le controlează - au condamnat vineri un jurnalist și cunoscut apărător ucrainean al drepturilor omului la 13 ani de închisoare.
Comisia de investigație a Rusiei a declarat pe 10 martie că, alături de Maxim Butkevici, instanțele de facto din părți din regiunile Lugansk și Donețk pe care Moscova le-a anexat în urma referendumului din septembrie anul trecut, deși nu le controlează pe deplin, i-au condamnat și pe soldații ucraineni Vladislav Șel și Victor Pohozîi la 18 ani și jumătate, respectiv 8 ani și jumătate de închisoare.
Potrivit Comitetului de anchetă, cei trei ucraineni au fost găsiți vinovați de „cruzime împotriva civililor și folosirea unor metode interzise într-un conflict armat”.
Butkevici a mai fost condamnat pentru „două tentative de omor și deteriorarea premeditată a proprietății altora”, în timp ce Șel a fost găsit vinovat de „tentativă de omor bazată pe ură ideologică și etnică”.
Pe lângă activitatea în domeniul drepturilor omului, Butkevici este și jurnalist și o personalitate publică cunoscută în Ucraina.
Este un cofondator al postului de radio Hromadske (radio public), care are programe speciale pentru locuitorii din Donețk și Luhansk.
La doar câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, la sfârșitul lunii februarie a anului trecut, Butkevici s-a alăturat forțelor armate ale Ucrainei.
În iulie, mama lui l-a recunoscut într-un videoclip cu soldați capturați de forțele invadatoare ale Rusiei în apropierea orașelor Zolote și Hirne din regiunea Luhansk.
Ea spune că nu a avut niciun contact cu fiul ei de la capturarea lui și că a încercat să-l elibereze în schimburile de prizonieri care au avut loc sporadic în ultimul an de când Rusia a invadat Ucraina.
Butkevici era cunoscut pentru materialele sale despre problemele pe care le au refugiații încă dinainte de invazia rusească. El a făcut numeroase apeluri pentru modificarea legislației care-i privește pe cetățenii belaruși.
Aceștia s-au refugiat masiv în Ucraina în urma reprimării disidenței care a început după alegerile prezidențiale din Belarus din august 2020, despre care Opoziția și Occidentul spun că au fost fraudate de autocratul Alexandr Lukașenko, fostul șef de colhoz aflat neîntrerupt la putere din 1994.
