Linkuri accesibilitate

Administrația Prezidențială spune că informațiile despre avionul de lux închiriat pentru vizita în Japonia și Singapore sunt „clasificate”


LOOP avion lux Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a fost dur criticat pentru avionul de lux închiriat pentru vizita oficială din Japonia și Singapore. Aeronava a făcut o escală inclusiv la Sibiu, orașul președintelui și al soției sale, Carmen.

După cinci zile, Administrația Prezidențială a trimis un răspuns solicitării Europei Libere privind costurile închirierii avionului cu care a fost în Japonia și Singapore, dar nu a precizat cât costă, spunând că informațiile sunt „clasificate”.

ACTUALIZARE. Într-un răspuns trimis sâmbătă pentru Europa Liberă, Administrația Prezidențială precizează că planificarea și asigurarea transportului aerian al președintelui Iohannis cu ocazia vizitelor oficiale în Japonia și Singapore s-au realizat în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat conform unui regulament aprobat prin hotărâre de guvern.

În același răspuns, se arată că tipul aeronavei și costurile acestei călătorii nu pot fi făcute publice pentru că sunt „informații clasificate”.

Totodată, Administrația Prezidențială arată că: „în ceea ce privește selecția aeronavei pentru executarea zborului special, precizăm că tipul aeronavei este stabilit în funcție de opțiunile disponibile și de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport și raza de acțiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecție și Pază verifică îndeplinirea condițiilor de siguranță și securitate aeronautică impuse de legislația aferentă executării zborurilor speciale”.

Avionul privat, de lux, a fost închiriat de la compania Global Jet. Informația a fost publicată de un site specializat în știri din domeniul aviației - BoardingPass.

Tot de aici am aflat că de la începutul anului trecut, „din cele 26 de călătorii avute de acesta (n.r. președintele României) în țară și străinătate, doar șapte nu au avut opriri pe aeroportul sibian.”

Avionul de lux închiriat de președintele României pentru vizita oficială în Japonia și vizita de stat în Singapore. Imagini din interior
Avionul de lux închiriat de președintele României pentru vizita oficială în Japonia și vizita de stat în Singapore. Imagini din interior

Și fostul purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Transport Aerian Tarom, Marius Popescu, susținea, pe contul său de Facebook și la Realitatea TV, că Tarom putea să pună la dispoziția delegației prezidențiale, pentru această deplasare, un avion aproape identic. Iată postarea:

„Sunteți curioși cu ce avion călătorește președintele Iohannis? Ei bine, aceasta este aeronava Boeing 737-900ER, înmatriculată LX-DIO, aparținând companiei luxemburgheze Global Jet. Nu, nu e TAROM. Avionul l-a transportat pe președinte, pe soția acestuia și staff-ul Administrației Prezidențiale, din România în Japonia. Ruta: București -> Sibiu (prima doamnă) -> Baku (alimentare) -> Tokyo. Info de pe BoardingPass.”

Ulterior, fostul jurnalist, absolvent al Institutului Diplomatic Român, al Universității de Apărare Carol I și ex-consilier al lui Crin Antonescu, când fostul lider liberal a fost președinte al Senatului, a revenit:

„Merg puțin mai departe cu demersul meu și vin cu câteva completări: Aeronavele TAROM pot zbura din București până la Tokyo, cu escale (la fel cum a fost cazul și cu avionul luxemburghez) și pot fi configurate în clase business. În departamentul tehnic al TAROM există fotolii business ce se pot transforma în paturi, mese de protocol, ș.a.m.d. Aceste elemente de interior pot fi montate oricând într-un avion Boeing al companiei națioanale. Ele, în schimb, stau nefolosite de ani de zile. ”

Aeronava închiriată de președintele Klaus Iohannis a făcut o escală la Sibiu, fapt intens comentat de opinia publică. Mulți au speculat că avionul a oprit pentru ca prima doamnă, Carmen Iohannis, să urce la bord.
Aeronava închiriată de președintele Klaus Iohannis a făcut o escală la Sibiu, fapt intens comentat de opinia publică. Mulți au speculat că avionul a oprit pentru ca prima doamnă, Carmen Iohannis, să urce la bord.

Între opulența avionului închiriat și lipsa unui avion prezidențial

Subiectul a împărțit România în două. Unii au condamnat gestul președintelui, pe care l-au văzut ca pe unul ostentativ și inutil, alții au amintit că Administrația Prezidențială nu are un avion, așa cum au majoritatea statelor.

Romavia, compania de stat care a asigurat, timp de două decenii, transportul demnitarilor, a intrat în faliment în 2014, iar de atunci, aceștia călătoresc cu ce vor și își permit.

Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a profitat de context, mai ales că el însuși ar putea fi următorul premier al României și a spus că, acum, e momentul ca România să aibă, din nou, avion pentru deplasările înalților demnitari.

„Aşa consider eu, că a venit momentul să luăm şi această decizie”, a explicat Marcel Ciolacu.

Cât a costat închirierea avionului? Administrația Prezidențială nu a răspuns integral solicitării Europei Libere

Administrația Prezidențială nu a spus cât a plătit pentru cursă și cum a ales compania aeriană. Nici dacă a făcut sau nu o selecție de oferte și mai ales, dacă înainte de orice, a cerut o ofertă de la TAROM.

Avionul închiriat de Administrația Prezidențială, imagine din exterior.
Avionul închiriat de Administrația Prezidențială, imagine din exterior.

La TAROM ar fi plătit cel mult 250 de mii de euro, spune fostul putător de cuvânt al Companiei Naționale de Transport Aerian, Marius Popescu.

Relația României cu Japonia, umbrită mereu de scandaluri interne

În privința vizitei oficiale în Japonia, aceasta are o importanță majoră pentru România. De ani întregi, diplomații de carieră și nu numai se străduiesc să ridice relația României cu Japonia la rang de parteneriat strategic. S-a întâmplă acum, cu ocazia prezenței președintelui Klaus Iohannis la Tokyo.

7 martie 2023. Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de Împăratul Japoniei, Naruhito, şi împărăteasa Japoniei, Masako, la Palatul Imperial din Toyko. Șeful statului a afirmat că România este interesată să deschidă la Tokyo un Oficiu pentru Știință și Tehnologie. „Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo”, a mai precizat Iohannis.
7 martie 2023. Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, de Împăratul Japoniei, Naruhito, şi împărăteasa Japoniei, Masako, la Palatul Imperial din Toyko. Șeful statului a afirmat că România este interesată să deschidă la Tokyo un Oficiu pentru Știință și Tehnologie. „Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo”, a mai precizat Iohannis.

S-a semnat inclusiv un memorandum între cel mai avansat institut de cercetare din România, ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics și Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universității Osaka.

Aceste înțelegeri strategice cu Japonia puteau fi parafate cu ani în urmă, încă din 2018, când premierul de atunci al Japoniei a ajuns în ţara noastră.

Tokyo, 7 martie 2023. Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul actual al Japoniei, Fumio Kishida, au semnat parteneriatul strategic.
Tokyo, 7 martie 2023. Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul actual al Japoniei, Fumio Kishida, au semnat parteneriatul strategic.

În urmă cu cinci ani, Mihai Tudose a demisionat din funcția de premier cu doar câteva ore înainte ca prim-ministrul de atunci, Shinzo Abe, însoțit de reprezentanții a 17 mari companii japoneze, să-l viziteze, așa cum era în programul stabilit cu mult înainte.

Relația dintre Tudose și Liviu Dragnea, președintele PSD, se răcise atât de tare, încât premierul român a fost nevoit să se retragă, în ciuda vizitei importante de la București a omologului său japonez. Înalții oaspeți au fost astfel obligați să plece, într-o plimbare, la muzeu.

Lipsa de transparență adâncește scandalul

Vizitele lui Klaus Iohannis în Asia au început pe 6 martie, iar vineri, 10 martie, se încheie. În cele cinci zile scurse de la plecarea din țară a șefului statului, acesta nu a dat nicio lămurire legată de motivul pentru care a ales un avion de lux și a făcut o escală la Sibiu.

Președintele ar fi avut ocazia să dea explicații, având în vedere că este însoțit de presă.

În același timp, pe 9 martie, Europa Liberă a solicitat oficial Administrației Prezidențiale să dea răspunsuri la întrebările ridicate în societate. La peste 24 de ore distanță, nicio reacție de la Palatul Cotroceni.

Vom reveni cu precizări imediat ce vom primi răspunsuri la întrebări importante.

  • De ce a ales președintele un avion privat, de lux?
  • De ce nu a călătorit cu un avion TAROM?
  • Pentru ce a fost nevoie de o escală la Sibiu?
  • De ce nu a răspuns mai repede nemulțumirilor din țară care au umbrit evenimentele importante din Japonia și Singapore?
  • De ce nu are România un avion prezidențial?

Cum și cu ce călătoresc președinții altor state?

România se află printre cele patru țări ale Uniunii Europene care nu au avioane pentru deplasarea președintelui sau a premierului.

În 2016, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a fost însărcinat să caute un avion prezidențial. De aeronavă urmau să beneficieze președintele, premierul și alți înalți demnitari.

SPP a selectat trei aeronave, second hand, care respectau criterile de siguranță și securitate, pe care compania italiană Alitalia voia să le vândă.

La acea vreme, premierul în funcție, Dacian Cioloș, a refuzat achiziția pe motiv că nu dorea ca populația să acuze Guvernul că dă banii pe ceva necesar doar politicienilor.

Premierul din 2016, Dacian Cioloș, a refuzat să dea bani de la Guvern pentru un avion prezidențial. Subiectul a fost considerat în ultimii ani, nepopular. Niciun decident politic nu și-a asumat cheltuiala, de teama opiniei publice. În aceste condiții, singura variantă a demnitarilor este să închirieze avioane pentru vizite oficiale, de stat sau de lucru.
Premierul din 2016, Dacian Cioloș, a refuzat să dea bani de la Guvern pentru un avion prezidențial. Subiectul a fost considerat în ultimii ani, nepopular. Niciun decident politic nu și-a asumat cheltuiala, de teama opiniei publice. În aceste condiții, singura variantă a demnitarilor este să închirieze avioane pentru vizite oficiale, de stat sau de lucru.

Surse din domeniul aviației au precizat pentru Europa Liberă că investirea într-un avion prezidențial a câtorva zeci de milioane de euro s-ar amortiza în câțiva ani.

De fapt, ar fi necesar ca Guvernul să cumpere trei avioane. Unul mare, pentru deplasări de genul celei de acum, către Asia, în care să încapă președintele, stafful său, oameni de afaceri, membri ai Guvernului, dacă este cazul.

Un al doilea avion, de dimensiuni medii, ar fi necesar pentru deplasări oficiale în Europa și al treilea aparat, mic, pentru deplasări restrânse. De exemplu, pentru Consiliul European, de la Bruxelles.

De când România nu mai are avion prezidențial, presa nu mai poate merge în aceeași aeronavă cu președintele, în deplasări oficiale. Redacțiile caută și plătesc pe cont propriu deplasările efectuate pentru a transmite de la evenimentele majore la care merg demnitarii.

În Statele Unite, presa acreditată la Casa Albă se deplasează în locurile vizitate de președinte cu un alt avion decât Air Force One, pus la dispoziție de Administrația Americană.

De ce nu poate merge președinele cu avion de linie

Atunci când călătorește cu avionul, președintele trebuie să poată comunica, de la bord, în orice moment, cu orice oficial are nevoie.

Cine face parte din delegațiile președintelui

În deplasări externe importante, precum cele la summituri NATO sau vizite de stat, echipa prezidențială a președintelui este formată din 18-20 de persoane. Aceasta este de altfel și capacitatea aeronavelor închiriate cu care merge, în vizite oficiale, șeful statului.

În vizite importante, președintele Klaus Iohannis este însoțit de obicei, de soția sa, doamna Carmen Iohannis. Soția președintelui locuiește și lucrează la Sibiu.

Din delegațiile șefului statului mai fac parte consilieri ai președintelui și ministrul de Externe.

De asemenea, cu președintele călătoresc întotdeauna, ofițeri SPP.

Printre cei care îl însoțesc pe președinte în vizitele care presupun un grad înalt de securitate se află chiar șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu.

Întrebări fără răspuns. Deocamdată

Europa Liberă a întrebat încă de joi, 9 martie, Administrația Prezidențială de ce, pentru această deplasare, nu a fost ales un avion al TAROM și de ce, cine și cum a ales ca președintele țării să meargă cu un avion privat în Asia.

Întrebări similare am adresat, vineri, 10 martie, Serviciului de Protecție și Pază, responsabil de securitatea șeful statului, inclusiv când vine vorba despre transport.

De asemenea, Europa Liberă a întrebat, vineri, 10 martie, TAROM, dacă Administrația Prezidențială i-a solicitat o ofertă de zbor pentru deplasarea în Japonia și Singapore.

Nu am primit încă răspunsurile solicitate. Vom reveni, imediat ce le primim.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG